Am publicat în no. de la 2 decemvrie al "Timpului" răspunsul prezintat de d. Maiorescu la mesajul tronului în numele minorităţii conservatoare a Camerei. Acest răspuns cuprinde un program aproape complet de organizare interioară şi vine în momentul cel mai priincios spre a chema activitatea Corpurilor legiuitoare asupra cestiunilor celor mai importante ce ar trebui să le preocupe.
Adevărul este, că în lupta ei seculară pentru a-şi redobândi independenţa, România a neglijat prea mult această parte a activităţii publice.
Nu e vorba, legi de organizare interioară avem destule, ba încă avem prea multe; dar bărbaţii noştri de stat, preocupaţi cum au fost până acum de ideea cea mare a emancipării naţionale, n-au avut nici timpul, nici liniştea de spirit necesare ca să creeze un sistem de organizare care să izvorască din studiul profund şi conştiincios al trebuinţelor noastre locale şi care să fie potrivit cu puterile intelectuale şi cu mijloacele de avuţie ale populaţiunilor noastre.
Şi, de aceea, până acum mai mult am copiat legi de organizare străină, căutând a le localiza pre alocurea.
Şi două neajunsuri însemnate au izvorât din această organizaţiune prea complicată: de o parte multe legi nu se pot aplica decât foarte rău; iar, de altă parte, această organizaţiune este prea costisitoare. Acum însă când preocuparea cea mare a românilor s-a terminat, din fericire, prin intrarea României în concertul european, este timpul să ne ocupăm mai serios de cestiunile cele grave ce ridică organizarea noastră din întru. Şi de aceea, încă din ziua proclamării regatului, partidul conservator a cugetat să puie în vedere ţării un program complet de organizare interioară care să proceadă din nevoile noastre, să răspunză la trebuinţele noastre şi să fie în raport atât cu datinele şi cultura noastră cât şi cu mijloacele noastre de aplicaţiune. Şi un articol publicat în coloanele acestui ziar (la 21 martie 1881, nr . 64), îndată după proclamarea regatului, a căutat să demonstreze necesitatea unui program complet de organizare în noul stadiu în care intra România. Toate chestiunile rezumate în răspunsul prezintat de d. Maiorescu la mesajul tronului au fost dezbătute în sânul partidului.
Nu putem dar decât să ne felicităm că d. Carp a conceput ideea de a întruni într-un mod sistematic câteva din ideile fundamentale ce s-au agitat între membrii partidului ce reprezintăm, pe care d. Maiorescu le-a formulat şi le-a prezintat la deschiderea primei sesiuni parlamentare a regatului român.
Şi cu atât mai mult ne felicităm de aceasta cu cât cea mai mare parte din ideile exprimate în documentul de care vorbim nu sunt decât accentuarea în mod mai practic a ideilor ce a propagat totdeuna partidul conservator şi oarecum dezvoltarea ideii conservatoare însăşi. Şi, în adevăr, partidul conservator a susţinut totdauna că orce sistem de organizare interioară în ţara noastră trebuie să ia ca punct de plecare Constituţiunea noastră însăşi, Constituţiunea în întregul ei.
Va să zică, de o parte monarhia constituţională şi egalitatea tuturor înaintea legii, democraţia în sensul cel adevărat al cuvântului; iar de alta, reprezentaţiunea ţării prin patru colegii electorale, care însemnează predomnirea inteligenţei în afacerile politice şi dreapta
cumpănire a tuturor intereselor în Corpurile legiuitoare. Acesta a fost şi este punctul nostru de plecare.
Şi ţinta noastră a fost totdauna conservarea elementului naţional şi ocrotirea acestui element contra concurenţei escesive şi a propriei lui neprevederi. Fiece zi care trece ne convinge mai mult că aceasta trebuie să fie ţinta supremă nu numai a oricărui conservator, dar a oricărui român care vrea să aibă o ţară românească. Conservarea mai cu seamă a proprietăţii mici în mâna proprietarului român, conservarea meseriilor în mâna meseriaşilor români. Vom discuta dar, împreună cu toţi acei ce primesc aceste idei eminamente conservatoare, mijloacele practice de a ajunge la scopul dorit, dintre care mai întâi pe cele propuse în proiectul de răspuns al d-lui Maiorescu.
Ca să poată elementul nostru românesc să iasă învingător din lupta cea mare pentru existenţa naţională ce ni se impune, mijloacele protectoare nu sunt fără îndoială decât un ajutor vremelnic: ridicarea nivelului intelectual şi dezvoltarea activităţii şi a bogăţiei sunt mijloacele fundamentale.
De aceea am cerut totdauna simplificarea mecanismului nostru administrativ şi credem că e bine să se împuţineze mai ales atribuţiunile comunei rurale, ca să poată să îndeplinească bine pre cele esenţiale: biserica, şcoala şi căile de comunicaţiune. Şi de aceea încă demult partidul conservator s-a ridicat contra direcţiunii ce se dă tinerimii în şcoalele noastre, care a creat şi creează pe fiecare zi un fel de proletariat al condeiului, o adevărată plagă socială, şi a propus ca instrucţiunea publică să îndrepteze forţele vii ale naţiunii către ocupaţiunile, aşa de bogate şi aşa de necesare în organizarea societăţilor moderne, ale industriei şi comerţului. Nu mai puţin partidul conservator a semnalat totdauna răul ce-l aduc fluctuaţiunile politice în buna administrare a ţării şi a cerut ca funcţionarii administrativi să prezinte garanţii serioase de aptitudine la intrarea lor în funcţiune, dar, odată intraţi, a cerut stabilitatea pentru toţi. În special în ce priveşte magistratura, formula în care d. Maiorescu a rezumat credinţele partidului conservator este cea mai nemerită şi o adoptăm fără nici o adăogire şi fără nici o restricţiune.
Acestea fiind ideile fundamentale ce se esprimă în documentul de care vorbim, noi credem că este un bun început pentru activitatea parlamentară a acestei sesiuni. El va avea îndoitul folos de a chema atenţiunea publică asupra cestiunilor de îndreptare interioară, de la cari am fost distraşi prin evenimentele esterioare şi de a lămuri ideile partidelor şi a împrăştia nedomiririle cari au fost şi sunt sprijinul principal al partidului liberal, aşa de abil în a turbura apa şi în a calomnia pe adversarii săi. Dar, pe lângă aceste idei de organizare interioară, credem că e bine să aducem aminte acestui Parlament, care îşi începe lucrările sale, ceea ce zicem în programul partidului conservator în 1880, că adică trebuie să înfrânăm deocamdată orice dorinţe de îmbunătăţiri şi întreprinderi costisitoare, deoarece sporirea impozitelor a ajuns să atingă chiar forţele productive ale ţării şi asemeni dorinţe se traduc neapărat prin noi sarcine.
Nu mai puţin credem că este de datoria minorităţii din Cameră şi Senat, acum când are ocaziunea de a vorbi în mod solemn cu regele, să aducă la picioarele tronului plângerile ce se ridică din toate părţile ţării contra administraţiunii guvernului de astăzi.
Lumea este scandalizată de îmbogăţirea aşa de repede a câtorva din cei ce au mai multă acţiune asupra guvernului ţării! Abuzurile şi deşanţarea au fost denunţate în public chiar de către preşedintele Consiliului de Miniştri şi de preşedintele Camerei legiuitoare. Şi cu toate acestea demoralizarea îşi urmează cursul, oameni înfieraţi de opinia publică stau în capul departamentelor şi în capul judeţelor şi exemplul dat de sus s-a întins repede până în cele din urmă strate ale societăţii.
Cerând dar o bună organizare în întru nu trebuie să pierdem din vedere că legile cele mai bune nu pot da decât rezultate rele în mâni deprinse a le viola şi că, mai mult decât cele mai bune legi, o economie înţeleaptă şi o administraţie onestă pot ajuta la nălţarea claselor muncitoare şi la ocrotirea lor.
(Articol publicat în TIMPUL, la 6 decembrie 1881)
Sursa: http://www.certitudinea.ro/articole/editorial/view/program-de-reforme
No comments:
Post a Comment