Si Deus nobiscum, quis contra nos?
Îndrăzneşte să cunoşti!
Ducit Amor Patriae
Tot ceea ce este necesar ca răul să triumfe este ca oamenii buni să stea cu mâinile în sân.
(Edmund Burke)
Încearcă să nu fii un om de succes, ci un om de valoare! (Albert Einstein)
Nu voi fi un om obişnuit pentru că am dreptul să fiu extraordinar. (Peter O`Toole)
Modestia este, faţă de merit, ceea ce este umbra pentru figurile dintr-un tablou: îi dau forţă şi relief. (La Bruyere)
Maestru este numai acela care este dăruit cu harul de a învăţa pe alţii. Cu adevărat maestru este numai cel care, având el însuşi multă bogăţie sufletească, ştie să dea tot, ştiinţă, pricepere şi suflet, fără intenţii preconcepute şi fără să aştepte nimic în schimb. (Octavian Fodor)

Talent hits a target no one else can hit, genius hits a target no one else can see. (Schopenhauer)
We are what we repeatedly do. Excellence, then, is not an act, but a habit. (Aristotle)

Wednesday, October 26, 2011

Monday, October 24, 2011

Fabrica de supradotaţi a lui Florian Colceag (III). De la "omul-marfă" la omul divin

Există o Românie de care habar n-avem. Ceea ce ni se livrează zilnic la televizor, sau ceea ce vedem direct în instituţii, în politică, în lumea afacerilor, este o ficţiune, un coşmar. Există însa, repet, şi o altă Românie: o Românie reală, a valorilor care ne definesc şi care ne-ar putea propulsa pe adevărata traiectorie a identităţii noastre ca naţie şi popor. Această Românie are mai multe straturi de existenţă sau, mai exact, de persistenţă: una subterană, debranşată total de la simulacrul sistemului numit convenţional (şi impropriu) democraţie – categorie care aşteaptă, mai mult sau mai puţin conştient, să se polarizeze în jurul unui adevăr funcţional – şi alta la vedere, alcătuită din oameni care s-au apucat deja de treabă, fără să mai ceară protecţie şi subvenţie de la statul politic sau de de la partidul stat (care se recompune, iată, din propriile deşeuri!).

Unul dintre aceşti oameni este profesorul Florian Colceag. Ceea ce a conceput el, după mulţi ani de observare şi cercetare a societăţii româneşti, poartă denumirea trufaşă de MODEL DE ŢARĂ. Trufaşă – după cum se va vedea - doar în aparenţă sau numai pentru cine n-are niciun interes să creadă! Florian Colceag n-a conceput însă numai proiectul, ci a pregătit şi oamenii care să-l pună în practică. În afară de aceştia, s-au “înrolat” deja, în echipa de făptuitori, personalităţi importante, academicieni, inventatori, tineri entuziaşti din România şi diaspora. Voi reveni curând asupra acestora, ca şi asupra “Modelului de ţară”. Deocamdata voi prezenta, în linii foarte largi, traseul acţiunii bine direcţionate a profesorului Colceag, fondatorul asociaţiei IRSCA Gifted Education – România.

4% din totalul populaţiei din România – în topul curbei Gaus

Ca să pună în operă acest proiect premergător, Florian Colceag a avut în vedere mai multe realităţi statistice, constatări sociologice şi tendinţe mondiale. Astfel, ultimii 25 de ani au demonstrat că dezvoltarea economică, socială şi culturală a unei ţări este în directă dependenţă de dezvoltarea educaţiei copiilor supradotaţi şi talentaţi şi de utilizarea capacităţilor acestora pe plan naţional, ca vârf de lance în dezvoltare. Copiii supradotaţi ce nu sunt integraţi într-un sistem iniţial educativ, ulterior economic, de management sau politic, emigrează în ţările ce le oferă şanse de afirmare. Cei ce sunt integraţi contribuie în mod esenţial la dezvoltarea locală pe toate planurile. Istoria ne-a arătat de mai multe ori că societatea a recunoscut valorile supradotaţilor, dar în general cu mare întârziere, uneori de zeci sau sute de ani după moartea lor.

Exemple sunt nenumarate: Von Neumen, Gauss, Gaulois, Mendel, Mozart, Vivaldi, Van Gogh, Da Vinci sau, mai recent, Ramanujan, Sidis, Eminescu. Timpurile moderne au descoperit însă, prin gifted education, recunoaşterea şi promovarea ideilor în timp real. Conform datelor publicate de cercetări recente, 5-10% din populaţia lumii o reprezintă supradotaţii, dintre aceştia diferenţiindu-se unii cu capacităţi extrem de mari (doar 2% din populaţia lumii). În România, cercetarile psihologilor au constatat că procentul celor aflaţi în topul curbei Gauss se apropie de 4% din totalul populaţiei (faţă de 2% la nivel mondial). Aceste repere n-au stârnit nicio tresărire de interes la nivelul instituţiilor fundamentale din România.

Natura divină a omului, nu omul-marfă!

De aceea profesorul Florian Colceag n-a mai aşteptat sprijinul sau bunăvoinţa preşedinţiei, guvernelor sau camerelor parlamentare. În septembrie 2004, la iniţiativa sa, în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor al Judecătoriei sect. 4, Bucureşti, era înregistrată oficial IRSCA Gifted Education - Romania: o asociaţie non-profit cu scopul de a promova şi sprijini dezvoltarea persoanelor cu har şi talent în toate domeniile, de a forma resurse umane capabile, de a atrage în această activitate tineri foarte inzestraţi şi cu o înclinaţie deosebită spre cercetare, de a aduce o contribuţie esenţială în dezvoltarea prestigiului acestor activităţi pe plan naţional şi internaţional.

În 2005, IRSCA Gifted Education a iniţiat şi a fondat EDUGATE – Consorţiul Român pentru Educaţia Copiilor şi Tinerilor Supradotaţi şi Talentaţi, care astăzi coagulează eforturile reprezentanţilor societăţii civile, ai mediului de afaceri şi instituţional într-un prim program naţional de gifted education. EDUGATE este astăzi una dintre cele mai mari iniţiative educaţionale private în România şi, totodată, iniţiatorul proiectului de lege privind educaţia tinerilor supradotaţi, capabili de performanţă inaltă.

În 2006, IRSCA Gifted Education devine membru WCGTC (World Council for Gifted and Talented Children) şi ECHA (The European Council for High Ability), cele mai înalte foruri la nivel internaţional şi european în domeniul educaţiei copiilor supradotaţi.

"Prin gifted education se respectă natura divină a omului şi nu omul-marfă, omul de consum – spune Florian Colceag, preşedintele IRSCA Gifted Education. Noi promovăm omul creator, omul capabil să-şi dezvolte potenţialele”.

Fabrica de supradotaţi a lui Florian Colceag (II). România, pepinieră de genii

În decembrie 1989, România lui Ceauşescu nu avea niciun leu datorii. În 2009, România lui Băsescu nu mai avea niciun leu la buget. Tot ce s-a produs în cei 20 de ani prevăzuţi de Brucan a fost, sub diverse ipostaze, dezastru. Şi în tot acest timp, personalităţile, creierele, specialiştii autentici care ar fi putut salva din punct de vedere economic şi moral România au fost ţinuţi pe tuşă sau descurajaţi. Cei mai mulţi au emigrat. România a fost condusă de infractori cu dosare penale (nefinalizate) sau de indivizi mediocri. Mediocritatea instituţională este a doua mare problemă a României, după hoţie.

“Când un mediocru ajunge într-o funcţie publică, chiar dacă e bine intenţionat, se află în imposibilitate de a face ceva, deoarece nu înţelege problemele societăţii – spune Florian Colceag, preşedintele IRSCA Gifted Education. Înţeleg doar propriile lor probleme, singurele pe care le rezolvă, în sensul financiar. O demonstrează topurile bogaţilor. Acest mediocru angajează un alt mediocru, nu un om capabil, fiindu-i teamă că îşi poate pierde postul. Iar angajatul îşi va linguşi şeful, simţind oricând că acesta îl poate da afară. Efectul se vede în politică. Oamenii care îl susţin material sau altfel pe unul dintre candidaţi vor fi răsplătiţi prin funcţii publice. Un om care a lipit afişe poate deveni şef al nu ştiu cărui departament, fără a avea nicio competenţă”.

Florian Colceag este preşedintele şi fondatorul IRSCA Gifted Education, adică ceea ce am numit “fabrica de supradotaţi”.

Lista de inventar a titlurilor

Licenţiat în matematici fractale, doctor în economie şi specialist internaţional în guvernanţă sustenabilă, prof dr. Florian Colceag are, ca profesor, 20 de ani de experienţă în educaţia copiilor supradotaţi şi în antrenarea copiilor olimpici la matematică, a obţinând cu aceştia peste 60 de medalii de aur la competiţii internaţionale în această disciplină. Este reprezentant în România al World Council for Gifted and Talented Education. Titlurile lui de recunoaştere internaţională sunt impresionante. Este membru al: British Columbia Organization for Gifted Education; Hub Austega, the Australian organization for Gifted Education; Centre for Complex Studies, non-governmental, non-profit institute in Bucharest, Romania, Member of Director’s Committee, 2001; World Council for Gifted and Talented Children, Membrer and delegate to represent Romania in1999 and 2005; European Community, Arion Commission (sharing of education information between European countries based in Geneva), Member and Delegate of Romania 1999; National Council for Curricula Development (Romania), Member 1998; National Council for Educational Reform (Romania), Member 1997. Este, de asemenea, preşedintele EDUGATE (Consorţiul Roman pentru Educaţia Copiilor şi Tinerilor Supradotaţi si Talentaţi). La capitolul titulaturi şi recunoaşteri s-ar putea adăuga şi altele, dar textul s-ar transforma într-o lungă listă de inventar.

“Aşa-i când n-ai lucrul tău!”

Să prezentăm lucrurile altfel: ca să obţină aceste recunoaşteri şi ca să facă în mod ştiinţific ceea ce oricum făcea, din vocaţie, a trebuit să se specializeze în SUA. Iar ca să ajungă acolo a trebuit să-şi vândă casa. Rezultatul: câteva sute de copii supradotaţi au primit şansa vieţii de la un modest profesor de matematică. Când nimeni nu a mişcat un deget, Florian Colceag le-a întins o mână de ajutor: şi-a pus la bătaie timpul, sfaturile, dar şi resursele financiare. Timp de peste 20 de ani el le-a uşurat drumul în viaţă micilor genii. Unii dintre cei îndrumaţi de profesorul Colceag au ajuns între timp profesori universitari în străinătate, muzicieni recunoscuţi internaţional sau informaticieni de top.
După 2001, Florian Colceag a lucrat un an şi ceva în Ministerul Învăţământului, de unde a fost înlăturat. Devenise incomod, probabil datorită competenţei...
Atunci şi-a zis, ca olteanul care pierde trenul: “Aşa-i când n-ai lucrul tău!”, dar nu s-a oprit aici. Deşi la origine este oltean, s-a apucat de treabă ca ardeleanul, construindu-şi singur propriul sistem educaţional: IRSCA Gifted Education.
“Nu am plecat din ţară, pentru că aici resursele domeniului de care mă ocup sunt maxime – spune el. Şi pentru că tocmai haosul în care trăim duce la apariţia unor oameni extraordinari. Ţara asta este o pepinieră de genii, ceea ce este demonstrat şi după statisticile istorice, şi după cele recente. Iar aceşti oameni sunt capabili să se polarizeze, să se adune pe un orizont de schimbare”.

(VA URMA)

Sursa: http://www.certitudinea.ro/articole/clubul-presei-transatlantice/view/fabrica-de-supradotati-a-lui-florian-colceag-ii-romania-pepiniera-de-genii

Friday, October 21, 2011

Valeriu Gafencu - Sfantul Inchisorilor, teatru radiofonic la Radio Romania



Regizorul spectacolului, Petru Hadârcă, s-a născut în Basarabia, la Sângerei, în aceeaşi localitate cu Valeriu Gafencu. La audiţia cu public desfăşurată pe scena Sălii de Concerte „Mihail Jora", va participa Dan Puric, interpretul lui Valeriu Gafencu, alături de ceilalţi actori din distribuţie, echipa de realizatori şi invitaţii speciali: personalităţi ale vieţii culturale şi politice, istorici, clerici, foşti deţinuţi politici, jurnalişti.

Valeriu Gafencu -- „sfântul închisorilor", cum l-a numit Nicolae Steinhardt în Jurnalul fericirii -- şi alţi tineri au fost arestaţi în 1941, în timpul regimului Antonescu, pentru activitatea lor în Frăţiile de Cruce. În închisoare, în inima lor începe o frământare profundă în privinţa rostului pentru care au fost încarceraţi. Sufletele lor caută ceva care să-i ridice deasupra suferinţelor pe care le trăiau. În perioada dinainte de instalarea regimului comunist au ocazia să citească Sfânta Scriptură şi alte cărţi duhovniceşti, să se adâncescă în rugăciune.

Fabrica de supradotaţi a lui Florian Colceag (I)

Se caută soluţii pentru ieşirea din criză a României. Cică n-ar fi (soluţii). Cică nu sunt bani. Cică… Un om cu mintea întreagă ar râde, dacă n-ar fi de plâns. Dacă n-ar fi dramatic. “România nu de bani duce lipsă, ci de gospodari” – spunea Mugur Isărescu, în urmă cu vreo patru ani, şi avea dreptate. Trebuie să fii tâmpit sau leneş - zicem noi - pentru a nu fi în stare să gestionezi o bogăţie uriaşă gata constituită, plus resursele şi potenţialul.

Şi totuşi se întâmplă. Se întâmplă nu fiindcă iubiţii noştri conducători ar fi fost sau sunt retardaţi, ci pentru că sunt hoţi. Adică au furat sau au vândut (ceea ce este, în fond, acelaşi lucru) la preţ de dumping tot ce se putea vinde din ceea ce numim generic - ţară. Au vândut-o cu toptanul şi paralâcul, cui s-a oferit s-o cumpere. Iar noi îi plătim ca să ne fure mai bine…

În sfârşit, lucrurile acestea, şi multe altele pe aceeaşi temă, s-au tot spus şi continuă să se spună, de douăzeci de ani…
Întrebarea care se pune este, totuşi: ce-i de făcut? Şi derivatele ei: mai este ceva de făcut? Există soluţii? Răspunsul este: DA. Există şi resurse, şi soluţii. Le vom prezenta pe rând, de câte ori vom avea ocazia, chiar în “paginile” acestui site. Şi nu doar vom semnala, ci şi vom face. Dar, toate la rândul lor…

Să începem cu începutul, adică cu resursele. Cea mai mare, cea mai importantă şi cea mai profitabilă resursă a României este creierul uman. Creierul românesc. Deşi exploatarea lui ar fi mult mai ieftină şi mai puţin solicitantă decât un complex industrial de extragere a aurului la Roşia Montană, n-o facem. N-o facem deloc. Mai mult, am distrus şi ceea ce funcţiona în timpul comunismului. Sistemul educaţional, practic, nu mai există. A dispărut prin “modernizări” succesive. Şi totuşi, paradoxal, continuă să se nască valori, parcă în ciuda acestei agresiuni concentrate, venită din toate părţile. Se nasc spontan, sălbatic, neobservate, neajutate, nemeritate. Nu există nicio speranţă că situaţia s-ar putea redresa cu sprijin instituţional sau bugetar. Douăzeci de ani au demonstrat-o din plin. Speranţa vine din altă parte…

Trăieşte în România un om care nu numai că a observat existenţa acestui rezervor imens de resurse, dar s-a şi apucat să-l prelucreze, să-l optimizeze şi să-l ducă la nivelul maxim de performanţă. Numele lui este Florian Colceag iar ceea ce a reuşit să creeze în România, prin resurse proprii, se numeşte IRSCA Gifted Education. S-ar putea numi însă foarte bine “fabrica de supradotaţi”. Nu-i creează el, bineînţeles, ci doar îi pune în funcţiune. Graţie lui Florian Colceag lumea e mai bogată, mai inteligentă, mai supradotată. Lumea, dar nu şi România. În România, nimeni nu dă doi bani pe cea mai scumpă materie din lume: materia cenuşie…


(VA URMA)

Sursa: http://www.certitudinea.ro/articole/clubul-presei-transatlantice/view/fabrica-de-supradotati-a-lui-florian-colceag-i__

Saturday, October 15, 2011

Steve Jobs Documentary









Tuesday, October 11, 2011

Genialii nimănui

Get Adobe Flash player

Din seria români de excepţie vi-l prezint pe Ciprian Manolescu

Ciprian Manolescu (born December 24, 1978) is a Romanian mathematician. He is presently an Associate Professor in the mathematics department at the University of California, Los Angeles.

He completed his first 8 classes at School no. 11 Mihai Eminescu and secondary education at Ion Brătianu High School in Piteşti, and his undergrad and Ph.D. at Harvard University under the direction of Peter B. Kronheimer. His thesis topic was A spectrum valued TQFT from the Seiberg–Witten equations. His research interests span the areas of gauge theory, symplectic geometry, algebraic topology, and low-dimensional topology.

He is among the handful of recipients of the Clay Research Fellowship (2004–2008).

He was the winner of the Morgan Prize, awarded jointly by AMS-MAA-SIAM, in 2002. His undergraduate thesis was on Finite dimensional approximation in Seiberg–Witten theory.

He has one of the best records ever in mathematical competitions:

Sunday, October 9, 2011

Saturday, October 8, 2011

Academia Inteligenţelor Multiple (Făgăraş, 2011)

Cer nou (Zorica Laţcu)

Grăit-am ieri prin lacrimi cu Domnul şi i-am spus:
“De noi cum nu Ţi-e silă Prea Scumpul meu Iisus?
Cum nu-ţi întorci Tu faţa cu silă de la noi
Şi cum mai vrei să suferi făptura de noroi?
Cum vrei să calce-n lume piciorul Tău curat
Cel care peste aripi de înger a călcat ?
Cum poala prea curată, Stapane, n-o fereşti,
În tina omenească să nu ţi-o murdăreşti?
Cum poţi să suferi, Doamne, miros de putregai,
Când ai tămâia dulce a crinilor din rai?
Cum suferi bezna noastră, Tu, soare strălucit,
Cum poţi să rabzi ocara, Tu, Domnul prea slăvit?
Şi cum fiind căldura iubirilor cereşti,
În inima mea rece Tu vrei să locuieşti?
Tu, Cel ce stai în ceruri cu mari luminători,
În iadul meu, Stăpâne, cum vrei să Te cobori?
Ca Petru ani de-a rândul te-am izgonit mereu
Ieşi de la mine, Doamne că păcătos sunt eu.
Dar n-ai plecat! Ba încă, cu pasul Tău curat,
Ai coborât tot cerul în iadul meu spurcat.
Cu pasul Tău pe mine de tot m-ai curăţit,
Cu raza Ta tot chipul Tu mi l-ai strălucit.
Cu focul Tău pe mine, cel rece, m-ai aprins
Şi peste sărăcia mea goală ai întins
Un colţ al hainei Tale şi m-ai făcut bogat,
Mi-ai dat inel, coroană, porfiră de-mpărat.
Mi-ai încăput în suflet, Tu, Cel neâncăput,
Şi sufletul meu, iată, cer nou Tu l-ai făcut.
În sufletul meu astăzi Tu însuţi locuieşti
Cu Maica Prea Curată, cu cetele-i cereşti.
Şi pentru toate acestea, Iisuse prea iubit,
În cerul nou din suflet să fii în veci slăvit”

Thursday, October 6, 2011

Wednesday, October 5, 2011

Tuesday, October 4, 2011

7 secrete ale părinţilor de succes

Monday, October 3, 2011

N. Steinhardt – Primejdia mărturisirii. Convorbiri cu Ioan Pintea

“Degeaba le-am avea pe toate: inteligenţa, cultura, isteţimea, supracultura, doctoratele, supradoctora­te­le (ca profesorul din Lecţia lui Eugen Ionescu), dacă suntem răi, haini, mojici şi vulgari, proşti şi nerozi, doi bani nu facem, se duc pe apa sâmbetei şi inteligenţa, şi erudiţia, şi supradoctoratele, şi toate con­gre­se­le internaţionale la care luăm parte, şi toate bursele pentru studii pe care le câştigăm prin concursuri severe. Nimic nu poate înlocui şi suplini niţică bunătate sufletească, niţică bunăvoinţă, toleranţă, în­ţe­le­gere. Niţică susţinută bună cuviinţă.

Bunătatea sufletească nu-i o virtute subtilă şi rafinată, e un atribut de bază al fiinţei omeneşti si totodată un atribut al culturii. Bunătatea este alt nume al definiţiei date de Aristotel omului: fiinţă socială.

Fără bunătate nu putem convieţui decât în condiţii de groază şi justificând amarnica afirmaţie a lui Sartre: ceilalţi, iată iadul! Există un altruism elementar exprimat prin bunătate care este o axiomă a vieţii obşteşti. Berdiaev spunea: pâinea pentru mine este o problemă materială (subînţeles egoistă, vulgară), dar pâinea aproapelui meu, continua Berdiaev, este pentru mine o datorie spirituală. Reiese de aici în mod vădit că nimic nu poate suplini întru totul bunătatea.

Ştim că de-am vorbi toate limbile si toate dialectele pământului şi de-am fi capabili să clasificăm conform cu clasificarea zecimală toate volumele tipărite în toate limbile pământului, de la Gutenberg şi până astăzi, si de am fi tobă de carte si de erudiţie, si de am cunoaste întrebuinţarea tuturor termenilor specifici tuturor ştiinţelor şi tehnicilor, tot nu ne putem numi oameni culţi dacă suntem nişte pizmăreţi, nişte bădărani şi nişte răi la suflet.

Că ne-o place sau nu, cultura nu este numai acumulare de cunoştinţe, ci o subţirime a caracterului şi capacitatea de a nu considera bunătatea drept o simplă virtute desuetă şi sentimentală.
Să nu săvârşim regretabila eroare de a lua drept scriitori pe simplii făcători de cărţi şi drept oameni de cultură pe simpli memorizatori de informaţii“.

Sunday, October 2, 2011

Kiran Bir Sethi îi învaţă pe copii să ia atitudine



Kiran Bir Sethi ne împărtăşeşte cum şcoala sa inovatoare din Riverside India îi învaţă pe copii cea mai importantă lecţie a vieţii:"Eu pot.". Priviţi cum elevii ei iau problemele locale în propriile mâini, conduc şi alţi tineri, îşi educă chiar şi părinţii.