Cum a devenit Finlanda Japonia Nordului? Transformând educaţia într-o sagă de succes!

Desi unii dintre noi ar fi tentati sa creada ca elevii nostrii sunt printre primii din Europa si din lume la invatatura, probabil indusi in eroare de rezultatele olimpicilor, conform Raportului National al administrarii Programului OECD-PISA, la nivelul învăţământului pre-universitar Romania sunt probleme destul de serioase, care reies clar din rezultatele la testele internaţionale PISA, TIMSS şi PIRLS. Testele PISA determină „abilitatea elevilor de 15 ani de a reflecta asupra cunoştinţelor dobândite, de a le pune în aplicare, precum şi capacitatea lor de a rezolva probleme din lumea reală.” La testul PISA din 2006, când a avut loc evaluarea pe ştiinţe, România a obţinut un scor de 428, situându-se pe ultimul loc între ţările UE, scorul mediu pentru aceste ţări fiind de 500 de puncte. La nivel global, ţara noastră s-a situat pe locul 47 din 57 de ţări participante, plasându-se în urma unor ţări ca Chile, Uruguay, Iordania sau Tailanda. Tot în 2006, performanţele a aproape unuia din doi elevi din România nu au depăşit nivelul 1, faţă de 20%, cât este media pentru ţările membre OECD. Conform scalei PISA, care merge până la nivelul 6, elevii aflaţi la nivelul 1 confundă adesea informaţiile ştiinţifice şi amestecă propriile convingeri cu faptele ştiinţifice atunci când li se solicită argumente în sprijinul luării unei decizii.

Testele TIMSS indică şi ele o situaţie asemănătoare. In 2003, elevii noştri de clasa a VIII-a se situează pe poziţia 26 la matematică şi pe poziţia 27 la ştiinţe din 46 de ţări participante. Iar la testul PIRLS din 2006, dat de elevii de clasa a IV-a, România a ocupat locul 36 din 45 de ţări participante.

Am ales ca in randurile urmatoare sa facem un studiu de caz. M-am oprit asupra Finlandei, pentru ca se pare ca sistemul educational al acestei tari va fi sursa de inspiratie pentru reformarea educatiei in Romania.

Finlandezii au eliminat practic saracia in randul copiilor construind cel mai bun sistem de invatamint din lume, un sistem in slujba elevului.Există o corelaţie directa intre rata mare a sărăciei din copilărie, si numarul crescut de oameni fara slujbe si cei care sfarsesc prin a ajunge in inchisori. A fost nevoie de un ministru vizionar care a hotarat acum 40 de ani, ca asa trebuie facut. In ciuda opozitiei, in ciuda grevelor si a nemultumirii cadrelor didactice. Conform studiului facut de catre Reader`s Digest in octombrie 2007, Finlanda a fost desemnata ca fiind cea mai buna tara in care sa traiesti, avand drept repere calitatea apei de baut, emisia de gaze de sera precum si alti factori cum ar fi educatia si venitul pe cap de locuitor. Finlanda oferă îngrijire de sănătate si invatamint pentru toţi, aproape fara nici un cost. De asemenea, are o economie foarte competitivă şi o clasa de mijloc foarte puternică. Finlandezii beneficiaza de 30 de zile de vacanta platite si au 14 sarbatori nationale.

Scoala elementara obligatorie este alcatuita din 9 clase, iar liceul incepe cu clasa a 10-a. Pana in clasa VI-a, cat dureaza ciclul primar, elevul nu primeste note. Se pune accent pe ceea ce reuseste sa invete, in ce ritm si pe ce anume trebuie insistat pentru imbunatatiri. In ciclul gimnazial, participa la cursurile obligatorii, dar se orienteaza si catre programe “after-school” pentru a invata sau aprofunda ceea ce il pasioneaza. Inainte de a ajunge la liceu, are posibilitatea sa revina asupra unor materii pe care crede ca nu le stapaneste bine. Din clasa a X-a, primul an de liceu, disciplinele sunt structurate pe cinci module. Intr-un an scolar, elevul trebuie sa parcurga intre 4 si 6 discipline, in functie de necesarul de credite si de interesele personale. In anii terminali, programul devine mai lejer, insa se aprofundeaza disciplinele relevante pentru specializarea dorita la facultate. Pe toata durata studiilor preuniversitare, rolul cel mai important revine disciplinelor aplicate.

Manualele, rechizitele si transportul scolar sunt gratuite Nu exista teme pentru acasa, tot procesul educational are loc la scoala : predare, invatare si efectuarea temelor. Lectiile sunt predate interactiv iar programa scolara este alcatuita in asa fel incat sa fie foarte atractiva si sa stimuleze imaginatia copiiilor iar lectiile sa fie invatate in clasa. In timpul lucrărilor de control profesorii pleacă din clasă, după ce împart subiectele. Dacă ar sta să-i supravegheze, elevii s-ar simţi jigniţi. Ceea ce este extraordinar este ca elevii nu numai ca sunt degrevati de un program istovitor dar sunt ajutati si consiliati CUM SA INVETE ! Exista un consilier ,,de orar” pentru stabilirea materiilor ce urmeaza a fi studiate (da ele pot fi alese, in functie de interese si aptitudini si care sa aiba aplicabilitate cat mai mare) si un educator pentru probleme special, care se asigura ca elevul acumuleaza cele 75 de credite necesare absolvirii. Profesorii care predau la clasele I-IX, urmeaza obligatoriu o facultate de 5 ani, toti aceeasi facultate, in care studiaza toate materiile care se predau in ciclul I-IX, plus pedagogie, psihologie si istoria educatiei. Admiterea este extrem de dura, viitori profesori se ,,bat” zece pe un loc! Dupa terminarea studiilor, au dreptul sa predea doar dupa ce fac un an de practica suplimentara.

Uimitor este ca statul reuseste sa asigure aceeasi educatie tuturor copiilor, fie ca locuiesc in capitala, fie in cea mai mica localitate. O dovedesc testele PISA. Nu vorbim numai de faptul ca Finlanda a iesit mereu pe locul I, ci si de distributia rezultatelor. Subiectele (si notarea) merg de la nivelul 1 la nivelul 6 ultimul fiind cel mai dificil.

Analizand un grafic facut in urma unor teste din 2003. Peste jumatate dintre copiii si adolescentii finlandezi se regasesc in partea superioara a clasamentului, de la nivelul 4 la 6, pe cand la nivelul 1 nu-i aproape nimeni.
Lipsa ierarhiilor intre scoli si faptul ca evaluarea se face cu scopul dezvoltarii unei imagini pozitive, a copilului despre sine coroborata cu faptul ca pana la 14 ani, copilul nu este niciodata pus sa se compare cu altii, ne redau imaginea unei strategii foarte bine fundamantata. Intr-un articol din Evenimentul Zilei de saptamina trecuta, un pshiholog declara reporterului ca a tratat de depresie o fetita de 10 ani. Fetita era terorizata de programul incarcat de pana la 12 ore pe zi si de temele numeroase pe care le avea de facut. A fost vindecata si ajutata sa se adapteze la programul din scoala dar dupa 2 luni a revenit iar pentru tratament. Intrebata din ce cauza a fost adusa iar la cabinet si de ce este stresata, fetita de a raspuns ca este ingrozita pentru ca urmeaza Bacalaureatul…

Foarte multi dintre elevii din Romania au cosmaruri noaptea datorita stresului. Competitia este buna dar ea nu are ce cauta la varste atat de mici. Are sens atunci cand imaginea despre sine este pozitiva si stabila. Iar o astfel de imagine nu se poate construi cand copiii sunt comparati intre ei in clasa, uneori umiliti in fata clasei, cand sunt trimisi la concursuri interscolare, daca se poate inca din gradinita si traiesc cu frica in san ca nu sunt la fel de buni ca alti copii.

Finlandezii mai ales asta NU fac. Ei nu expun pe copii stresului competitiei timpurii si comparatiei interpersonale, ci ii ajuta sa se dezvolte, evaluand doar progresele copilului fata de el insusi, pas cu pas, intr-o maniera plina de incredere si acceptare. Accentul este pus pe cooperare si nu pe competitie si a amanarii competitiei pana la stadiul de dezvoltare potrivit si explica mult mai mult succesele de la Testele PISA.

Scoala este profund preocupata de traseul individual al fiecarui elev, deoarece primeste finantarea in functie de numarul de elevi si de serviciile educationale pe care i le ofera acestuia. Scoala nu manifesta grija doar pentru pregatirea copilului, cait si pentru sanatatea acestuia, asigurindu-i gratuit o masa consistenta la pranz. Masa pe care elevii o iau impreuna cu profesorii. Probabil ca din aceasta cauza profesorii stau zilnic in scoala opt ore.

Sistemul de invatamint finlandez este performant si datorita modului in care isi motiveaza profesorii. Salariile pe care le primesc sunt printre cele mai mari din Europa si pot ajunge pana la 5000 de Euro pe luna. Profesorii finlandezi mai sunt motivati si prin posibilitatea de a avansa in cariera. Profesorii nu au grija doar sa stapineasca foarte bine o materie, ci sint interesati sa aiba si o a doua specializare. Scoala pune pret pe calitatea profesorilor, investind doar in cei care realizeaza performante.

Sursa: http://www.schimbul2.tineriischimbaromania.ro/?p=192