Si Deus nobiscum, quis contra nos?
Îndrăzneşte să cunoşti!
Ducit Amor Patriae
Tot ceea ce este necesar ca răul să triumfe este ca oamenii buni să stea cu mâinile în sân.
(Edmund Burke)
Încearcă să nu fii un om de succes, ci un om de valoare! (Albert Einstein)
Nu voi fi un om obişnuit pentru că am dreptul să fiu extraordinar. (Peter O`Toole)
Modestia este, faţă de merit, ceea ce este umbra pentru figurile dintr-un tablou: îi dau forţă şi relief. (La Bruyere)
Maestru este numai acela care este dăruit cu harul de a învăţa pe alţii. Cu adevărat maestru este numai cel care, având el însuşi multă bogăţie sufletească, ştie să dea tot, ştiinţă, pricepere şi suflet, fără intenţii preconcepute şi fără să aştepte nimic în schimb. (Octavian Fodor)

Talent hits a target no one else can hit, genius hits a target no one else can see. (Schopenhauer)
We are what we repeatedly do. Excellence, then, is not an act, but a habit. (Aristotle)

Sunday, February 27, 2011

Demonstraţia de forţă a UDMR-ului

Se tot vorbeşte la televizor că UDMR este amanta de serviciu a guvernelor din România. Fals! UDMR-ul i-a f… pe toţi. Şi-a urmărit consecvent un scop major (autodistructiv, după părerea mea) de la care nu s-a abătut. Scopul major se numeşte Ungaria Mare, disimulat în declaraţia eufemistică a lui Kelemen Hunor: “Comunitatea maghiară e singurul nostru aliat”. Poate că, în acest moment, se observă, în sfârşit, că autonomia Ţinutului Secuiesc nu este un proiect iraţional, care n-ar face decât să izoleze şi să ucidă economic centrul geografic al României. Nu! Ţinutul Secuiesc e doar un cap de pod, celălat fiind la Budapesta. Iar între Budapesta şi Ţinutul Secuiesc se întinde Transilvania. E o demenţă, într-adevăr, dar nu o imposibilitate. Războaiele nu s-au terminat, s-au schimbat doar armele. Economia şi cultura sunt cele mai puternice, iar ungurii le folosesc din plin. Pentru unguri, identitatea este valoare politică, dar şi valoare de piaţă. Pentru noi, cultura şi identitatea nu există în interfaţa politică. Pentru că cei care ne conduc n-au identitate. Fac parte din populaţie, nu din popor. Crin Antonescu este unul dintre ei. O spun cu multă amărăciune, pentru că i-am urmărit evoluţia şi chiar nutream unele speranţe în sensul în care vorbesc acum, el având cel mai bun discurs politic, din ’90 încoace. Din păcate numai discurs, nu şi viziune. Pentru că e lipsit de cultură politică şi, mai ales, de cultură istorică. Nici măcar istoria Brătienilor n-o cunoaşte. UDMR-ul este aberant în pretenţii, dar determinat şi disciplinat, iar conducerea este alcătuită din elite. Conducătorii lor n-au fost şi nu sunt găinari, cum se întâmplă la celelalte partide. Sunt hotărâţi, antrenaţi, organizaţi, disciplinaţi, şcoliţi, competenţi. Şi inconştienţi, aşa adăuga. Frustrarea istorică a UDMR-ului este tratatul de la Trianon, pe care nu l-au acceptat şi nu-l acceptă pentru nimic în lume. Asta-i face să se precipite şi să acţioneze arogant şi jignitor, ca şi cum ar fi stăpâni pe situaţie. Probabil, au primit promisiuni de susţinere de la Budapesta, dar momentul e prea devreme ales, pentru a-şi bate joc de partidele din opoziţie, alimentându-le cine-ştie-ce speranţe, pentru ca apoi să-i lase cu ochii în soare. Din punctul meu de vedere, e bine că s-a întâmplat aşa. Atitudinea UDMR-ului de la congres a fost o demonstraţie de forţă, intransigentă, umilitoare şi inutilă. Ba chiar dăunătoare intereselor lor. Nici PSD-ul, nici PNL-ul nu vor uita curând batjocura şi poate vor înţelege, în sfârşit, un lucru elementar: cu UDMR-ul nu se poate juca decât în forţă sau deloc. De la UDMR se pot învăţa multe, în primul rând lecţia de identitate, dar nu e bine să faci alianţe cu ei. Pentru că ei nu urmăresc decât un singur scop, declarat public prin imnul Ungariei. După 21 de ani, e cazul să înţeleagă asta şi ultimul om (de fapt, "ultimii oameni" au înţeles demult, doar politicienii nu). Era nevoie de această lecţie. Dacă, din acest moment, opoziţia va avea curajul să rejecteze definitiv orice apropiere de UDMR, acesta va muri odată cu actuala coaliţie guvernamentală. Dacă nu, opoziţia şi-o va mai lua o dată, şi încă o dată, de câte ori va dori Kelemen Hunor.

P.S. N-aş vrea să se înţeleagă din cele scrise că ungurii în ansamblu, şi UDMR-ul în speţă, ar fi imaculaţi. Nici vorbă. Şi la ei se întâmplă lucruri “româneşti" (fraude, corupţie etc.), dar în niciun caz nu şi-ar vinde şi ţâţa pe care au supt-o, aşa cum facem noi (noi, adică cei care ne conduc). Acesta este atuul superiorităţii maghiare în faţa majoritarilor. Şi asta îi face demni de respect, chiar dacă în final vor pierde. Pentru că vor pierde în luptă.

Autor: Miron Manega


Sursa: http://www.certitudinea.ro/articole/clubul-presei-transatlantice/view/demonstratia-de-forta-a-udmr-ului

NOSTALGII INTERBELICE PE DISCURI DE GRAMOFON

Thursday, February 24, 2011

Citeşte şi dă mai departe! Dar, mai ales, întreabă-ţi aleşii...

Am indraznit la inceputul anilor '90 sa speram ca vom avea ROMANIA NOASTRA!
* ROMANIA NOASTRA... a tuturor celor care visam la o viata mai buna prin munca si expertiza profesionala indiferent de nivelul acesteia
* ROMANIA NOASTRA... a celor convinsi ca familia lor va evolua intr-un climat social stabil, intr-un cadru politic si administrativ care le va acorda protectie
* ROMANIA NOASTRA... a celor hotarati ca, indiferent de libertatea de miscare sau de varietatea de optiuni, copiii nostri vor fi educati in sistemul performant de invatamant romanesc si vor avea multiple oportunitati de a se realiza aici
* ROMANIA NOASTRA... a celor preocupati de mediul in care traiesc si vor trai generatiile viitoare, a militantilor pentru o Romanie curata, aerisita, civilizata
* ROMANIA NOASTRA, o Romanie care sa redea fiecaruia dintre noi mandria de a fi ROMAN !

Au trecut 20 de ani intr-o Romanie administrata politic prin permutari intre aceiasi vectori, indiferent de culoarea sau ideologia formal asumata.
Ce s-a intamplat in 20 de ani cu ROMANIA NOASTRA ?
A devenit Romania LOR !


* Munca cinstita ?
Economia ascunsa, care include in principal munca la negru si frauda pe TVA, a reprezentat la finele primului trimestru din 2010 o pondere de 20,4% din PIB, potrivit datelor Institutului National de Statistica. Ponderea economiei ascunse a avansat constant incepand cu anul 2004, cand reprezenta 14,5% din PIB.
* Expertiza profesionala ?
Studiile arata ca investitia in formare profesionala continua a populatiei este un factor fundamental de stimulare a cresterii productivitatii la nivel social. Insa rata de participare la formare pe tot parcursul vietii plaseaza Romania pe ultimul loc in Europa – 1,6% fata de 10,8% media UE.
* Securitate sociala ?
Rata saraciei in Romania este una din cele mai ridicate din UE – in 2008 locul II dupa Letonia. Daca tarile dezvoltate investesc peste 30% din PIB in domeniul politicilor sociale, Romania investeste mai putin de jumatate din media UE: 16,4%. Statul roman cheltuieste pentru domeniul social proportia cea mai mica, nu numai in raport cu PIB, dar si ca pondere din buget: 36,5% fata de 55,9% media UE.

* Educatie ?
Educatia in Romania si-a diminuat calitatea dramatic dupa 1990. Rata abandonului scolar este una din cele mai mari din UE (16,6 in anul 2009, locul 7 in UE), si suntem la coada clasamentului international in ce priveste performanta efectiva a elevilor conform celor mai reprezentative studii (ultimul loc intre tarile membre UE, locul 48 din 65 tari participante la studiul PISA din 2009).
* Cercetare si inovare ?
Sistemul de cercetare romanesc sufera cronic, avem o medie de 2,6 cercetatori la 1000 de persoane angajate fata de media de 7,8 la nivelul UE-25, iar 64% au varsta peste 40 de ani. De asemenea productia de cercetare din Romania este redusa, sub exigentele unei societati bazate pe cunoastere catre care aspiram. Romania se numara printre cele mai slab inovatoare 4 tari din UE, alaturi de Lituania, Letonia si Bulgaria.
* Imaginea in afara ?
Imaginea Romaniei in Uniunea Europeana este dezastruoasa, suntem considerati o tara aflata la coada Europei. In loc sa se cunoasca valorile cu care Romania a imbogatit lumea (Traian Vuia, Paulescu , etc) europenii stiu despre noi ca suntem o tara corupta, nesigura si exportatoare de cersetorie sau infractionalitate.
* Populatie si viitor?
Romania este una din campioanele scaderii demografice in Europa in deceniile urmatoare: conform predictiei EUROSTAT se estimeaza ca in 2060 tara va avea aproximativ 16,9 milioane de locuitori, o scadere de -20% fata de prezent.
* Situatia tinerilor ?
Tinerii reprezinta una din categoriile cele mai expuse marginalizarii economice si excluziunii sociale din Romania – in 2010, 22.2 % dintre tinerii de varsta 15-24 ani au fost someri, o rata de aproximativ trei ori mai mare decat rata somajului la nivel national. In 2009, 15.8% din persoanele de varsta 15-24 ani au fost sarace in Romania.
* Sanatatea populatiei ?
Sistemul de asigurare a sanatatii s-a deteriorat constant in ultimii 20 de ani suferind cronic de subfinantare. Un aspect ilustrativ este rata mortalitatii infantile: in Romania, anul 2009, rata mortalitatii infantile a fost de 10.1 (la o mie de nascutii vii au existat in medie 10 decese infantile); nivelul mortalitatii infantile plaseaza Romania pe locul I in Uniunea Europeana, la mare distanta de media UE 27 care era in 2006 de 4,7.
* Migratia populatiei ?
Cel putin unul din zece romani a emigrat, optand pentru o viata mai buna in strainatate. Dintre romani emigranti, cel putin jumatate sunt tineri. Calculele arata ca aproximativ unul din cinci tineri romani munceau in strainatate in anul 2008. Mai mult, aproape 1/3 dintre tinerii care au mai ramas in tara intentioneaza si ei sa emigreze la munca in strainatate.


2011. De 20 de ani platim ROMANIA LOR!


* Agricultura si energia.
Romania are o capacitate agricola de aproximativ 14,7 milioane de ha din care aproximativ 6,8 milioane de ha nu sunt efectiv folosite pentru productie, sunt o resursa irosita. Romania este cea mai slab productiva tara din UE la grau – 3,4 tone la hectar in anul 2008/2009. Toate celelalte tari europene din top 10 au avut o productie la hectar de cel putin 4 tone in anul de referinta mentionat. Candva numita “granarul Europei”, astazi acest apelativ este departe de a fi o eticheta pentru Romaniei.
* Datorii acumulate. Dobanzi de platit
La inceputul lui 2011, Romania contabilizeaza obligatii de plata de 90 miliarde euro astfel: 18 miliarde euro pe termen scurt (sub un an) si 72 miliarde euro pe termen mediu si lung. Intr-un singur an (decembrie 2009-decembrie 2010) datoria externa a Romaniei a crescut cu 9,6 miliarde euro. Datoria scadenta a fi platita in 2011 este de aproximativ 18 miliarde de euro. In aceste conditii este evident ca vom avea de dus o povara extrem de mare in anii care vor veni - toate aceste datorii vor trebui platite pana la urma de populatia tarii.
* Absorbtie fonduri europene
Romania nu a reusit atragerea si folosirea fondurilor structurale decat in mica masura. De exemplu la 31 martie 2010 Romania folosise doar 12,4 % din alocarea financiara a anilor 2007-2009 in cuantum de doar 3 miliarde lei.
* Salariati si pensionari

In timp ce numarul salariatilor a scazut, cel al pensionarilor a crescut, tendinte care se vor pastra si in 2011. In 2010 salariatii numarau mai putin de 60% (4,6 milioane) din cati erau in 1989, iar pensionari numarau cu 55% mai multi (5,5 milioane). Sistemul de pensii este necesar fiind o polita pentru viitor a generatiei active, insa el trebuie organizat astfel incat sa fie sustenabil.

CONCLUZIE:

Pretul a 20 de ani de guvernare politica animata prioritar de orice alt interes decat cel national este URIAS!
Doar a-i face sa renunte la Romania LOR este ULTIMA sansa ca Romania sa redevina ROMANIA NOASTRA!
Căci, pentru Romania NOASTRA exista SOLUTII oferite de PROFESIONISTI!

Există un număr de capete de program care, peste tot în lume unde au fost aplicate, au adus beneficii. Dar nu fiecare singur, ci la pachet.

Prin MODELUL DE TARA, noi putem pune pe picioare o structură funcţională cu 120 de specialişti iniţial – câte patru pe fiecare direcţie mare – care, la rândul lor, gestionează fiecare un alt număr de persoane pe care le specializează pentru derularea unor zeci de programe. E vorba de o formare de formatori care se desfăşoară simultan cu derularea programelor. Acest mecanism se poate face rapid, dar numai cu oameni specializaţi… I-am avut dintotdeauna, dar nimeni nu i-a luat în seamă. Şi – atenţie! – o bună parte dintre aceştia se află în diaspora. Nu li s-a cerut niciodată sprijinul, pentru că nu li s-a înţeles rostul. Oamenii ăştia, somităţi internaţionale de care în România nu se ştie nimic, sunt dispuşi să contribuie la redresarea ţării de origine. Asta dacă li se cere acest lucru şi dacă ar avea în România conexiunea credibilă pentru ei… Oportunitatea susţinerii MODELULUI DE TARA nu este atât pentru proiect, cât pentru stat. Pentru că proiectul poate fi validat direct de Uniunea Europeană şi se va derula oricum, nu e dependent de stat. Protecţia statului este doar o facilitate. Deja proiectul este trimis către Clubul de la Roma, către World Future Forum şi catre OECD spre studiu, ajungând astfel şi la Uniunea Europeana.
Guvernul României are mai multă nevoie să sprijine acest proiect, decât are proiectul să fie sprijinit... Dar, cu sau fără ajutorul guvernului, al Parlamentului sau al oricărei instituţii a statului român, aplicarea “modelului de ţară” este inevitabilă. (MODELUL DE ŢARĂ. Interviu cu profesorul Florian Colceag , I, II, III, IV, V)

Nu mai suntem in situatia de a impune sacrificii insuportabile din partea unei intregi generatii in numele unui iluzoriu “viitor lu¬minos”. Exista rezerve pe care n-am stiut sa le folosim in mod eficient pana acum. (Dr. Calin Georgescu, Sansa Romaniei: oamenii. Reprofesionalizarea Romaniei III, 2009, p.16, http://www.ipid.ro/documente/rr2_ro.pdf)

Forta de munca tanara va fi mai putina si credem ca problemele profesionalizarii acestei populatii impun exigente deosebite. Ceea ce ni se pare indispensabil este dezvoltarea si fa¬vorizarea acelor profiluri si specializari de invatamant care vor fi bine articulate cu nevoile si cerintele economiei nationale (…) si strategii si programe orientate spre stimularea si favorizarea accesului la invatamant superior, in general, si al copiilor proveniti din familii defavorizate economic si din mediul rural. (Prof. Vasile Ghetau, Sansa Romaniei: oamenii. Reprofesionalizarea Romaniei III, 2009, p.66, http://www.ipid.ro/documente/rr2_ro.pdf)

Stiinta si tehnologia, invatamantul superior si inovarea pot face diferenta pentru Romania (...) Tine de viziune, optiuni pe termen lung (think big) si actiune, optiuni pe termen scurt (act small, quick and of quality)! (Prof. Adrian Curaj, Romania post-criza. Reprofesionalizarea Romaniei III, 2010, p.60, http://www.ipid.ro/rr3_docs/rr3.pdf)

Un nou model de crestere economica ar trebui sa asigure orientarea resurselor in mult mai larga masura catre productia de bunuri si servicii exportabile si care acopera mai bine cererea interna, asa-numite tradeables, in timp ce creditarea ar trebui sa fie preponderent in lei si alimentata mai mult de economisirea interna. (Prof. Daniel Daianu, Romania post-criza. Reprofesionalizarea Romaniei III, 2010, p.42, http://www.ipid.ro/rr3_docs/rr3.pdf)

Un criteriu de valoare este reprezentat de cele 14,7 milioane hectare suprafata agricola, revenind 0,65 ha pe cap de locuitor. Romania se situeaza astfel printre primele 6 tari din Europa. (Acad. Cristian Hera, Romania post-criza. Reprofesionalizarea Romaniei III, 2010, p.63,http://www.ipid.ro/rr3_docs/rr3.pdf)

Schimbarea de fond a conceptului de dezvoltare a Sistemului Energetic National in sensul de a incepe analiza pornind de la noul deziderat al prevenirii schimbarilor climatice. (Prof. Ioan Dan Gheorghiu, Romania post-criza. Reprofesionalizarea Romaniei III, 2010, p.100,http://www.ipid.ro/rr3_docs/rr3.pdf)

Dupa epuizarea zacamintelor aurifere si dupa galopanta restrangere a resurselor petroliere si de gaze naturale, padurea, solul si apele au ramas principalele bogatii naturale ale Romaniei. (Acad. Victor Giurgiu, Romania post-criza. Reprofesionalizarea Romaniei III, 2010, p.71,http://www.ipid.ro/rr3_docs/rr3.pdf)

Este necesara promovarea excelentei in toate domeniile cercetarii, prin finantare competitiva, sprijinirea preferentiala a grupurilor de cercetare performante dar si a indivizilor, sprijinirea in mod deosebit a tinerilor cercetatori la inceput de cariera, pe plan national, dupa modelul unor programe europene. (Acad. Ionel Haiduc, Sansa Romaniei: oamenii. Reprofesionalizarea Romaniei II, 2009, p.33, http://www.ipid.ro/documente/rr2_ro.pdf)

Culturile aflate in faza lor de iminenta nesustenabilitate, pot deveni triste heralde ale declinului, dar nu se pot eschiva de a se infatisa la Marea Schimbare, unde se intalnesc economia, finantele, stiinta, tehnologia, ecologia si alte domenii cheie ale cunoasterii si actiunii umane.
(Acad. Mircea Malitza, Romania post-criza. Reprofesionalizarea Romaniei III, 2010, p.26,http://www.ipid.ro/rr3_docs/rr3.pdf)

De ce politicienii care guverneaza Romania de 20 de ani fara viziune si, mai ales acum, fara solutii, continua sa ignore singura platforma coerenta de redresare a tarii, "Reprofesionalizarea Romaniei", redactata fara obiective politice?

Doar pentru ca:


* este redactata de specialisti si nu de politicieni?


* prezinta solutii pe care ei politicienii, indiferent de culoare, nu sunt capabili sa le ofere si interesati sa le implementeze?


* le este TEAMA ca Romania ar putea redeveni a NOASTRA?


DE CE SE IMPOTRIVESC IDEII UNUI GUVERN DE TEHNOCRATI SI PROFESIONISTI ?
Daca mai credeti intr-o Romanie a noastra, PUNETI ORICARE DIN ACESTE INTREBARI ALESILOR CARE VA REPREZINTA!


Indiferent ca o faceti prin viu grai, prin epistole sau mesaje electronice. Poate in acest moment de cumpana, unii isi vor regasi ultima rezerva de bun simt !
Dureaza cateva secunde sa scrii o intrebare si sa trimiti un mail (ai adresele publice pe link-urile de la Senat - https://www.senat.ro/Start.aspx - sau Camera Deputatilor -http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.de?par=C). Nu pentru raspunsul pe care... probabil nu il vei primi ci pentru... a le arata ca nu suntem de acord cu Romania LOR !
Pune in cc adresa romanianoastra2011@yahoo.com si la finalul lunii martie se va face publica parola de acces. Ca fiecare sa poata vedea cati mai cred in Romania NOASTRA !

Si nu uitati sa impartasiti acest mesaj cu familia, prietenii si colegii vostri.


Sursa: http://www.certitudinea.ro/articole/modelul-de-Tara/view/citeste-si-da-mai-departe-dar-mai-ales-intreaba-ti-alesii

THE PRAYER Mihai Traistariu & Madalina Lefter (10 years old)at "DANUTZ ...

Tuesday, February 22, 2011

DIASPORA ROMÂNEASCĂ REACŢIONEAZĂ! Scrisoare deschisă către domnul Jeffrey Franks, reprezentantul FMI pentru România

Dragă domnule Franks,

În cele ce urmează ne permitem să oferim câteva sfaturi Fondului Monetar Internaţional (FMI), o instituţie care ţine morţiş să dea sfaturi şi ordine tuturor guvernelor cu privire la modul în care acestea ar trebui să conducă şi să gestioneze ţările din jurisdicţia lor. Aceste sfaturi ale FMI se adapă de la izvorul unei ideologii comune (ideologia neoliberală) şi prescriu aceleaşi soluţii depăşite, erodate şi discreditate.

De pildă, privatizările şi dereglementările pe scară largă, inspirate de ideologia dominantă în epoca Reagan-Thatcher, au produs rezultate diferite. Chiar şi în circumstanţele cele mai favorabile, ca în cazul Marii Britanii, rezultatele au fost dezamăgitoare şi s-au soldat cu mai multe eşecuri. Căile ferate britanice sunt administrate de sectorul privat dar subvenţionate de guvern; căile ferate franceze sunt de stat. Nu-i greu de ghicit care dintre cele două state are un sistem feroviar mai bun. Aeroporturile britanice sunt privatizate; cu toate acestea, performanţa aeroportului Heathrow este deplorabilă (investitorii care, în momentul privatizării lui, au ştiut să cumpere acţiuni au făcut însă o grămadă de bani).
Chiar după criza financiară, care a bătut în cuie coşciugul presupuselor virtuţi ale „pieţei libere“ şi ale „eficienţei pieţei“, este de remarcat persistenţa unor grupări ideologice (şi a unor indivizi cu o agendă proprie) care promovează privatizarea cu toptanul a companiilor de stat din ţările în curs de dezvoltare sau în tranziţie.
FMI este un paradis pentru aceşti ideologi, un promotor agresiv şi crud al privatizărilor în masă ale întreprinderilor de stat.
Strategiile şi tacticile dumneavoastră sunt condamnate pe bună dreptate de experţii, teoreticieni şi practicieni din domeniul economic, pentru cruzimea, ineficienţa şi răul de neacceptat pe care îl produc popoarelor.
De îndată ce FMI are la mână un guvern, îl îmboldeşte, îl împinge şi-l ademeneşte să ducă la îndeplinire râncedele, chiar otrăvitele sale reţete din trecut: liberalizaţi toate pieţele, generaţi lichidităţi vânzând rapid străinilor activele naţionale, privatizaţi tot ce mai are statul, altfel spus, curmaţi posibilitatea guvernului de a mai coordona dezvoltarea economică a ţării (în privinţa guvernelor care depind de asistenţa sa, FMI pretinde cu condescendenţă că acestea nu ar putea conduce decât spre eşecul dezvoltării).
Desigur, dacă o ţară doreşte să intre sau a fost primită recent în Uniunea Europeană, guvernul ei resimte şi mai multe constrângeri şi încătuşări atunci când îşi stabileşte politicile economice, sociale şi fiscale iar în final, odată cu intrarea în zona euro, chiar politicile monetare.
La presiunea FMI, Guvernul României intenţionează să lanseze un al doilea val de privatizări pe scară largă: se ia în considerare privatizarea marilor întreprinderi de stat care au mai rămas în picioare după primul val. FMI a cerut privatizarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni (CEC), singura mare bancă româneasca comercială universală care nu se află în mâinile străinilor. CEC are 3,4 milioane de clienţi, active în valoare de 3,1 miliarde şi deţine cea mai extinsă reţea de sucursale; practic, din cele 1000 de sucursale care deservesc regiunile rurale din România, CEC deţine 870 (Roland Berger Consultants, 2010).
În acest caz, Guvernul României a încercat să oprească sau să amâne procesul de privatizare, căutând modalităţi de capitalizare a Casei de Economii şi Consemnaţiuni, dar UE şi FMI s-au situat pe poziţia fermă că fondurile publice nu trebuie să fie îndreptate către capitalizarea CEC.
Desigur, aproape toate băncile austriece, irlandeze, spaniole, germane, britanice, fie ele private sau de stat, au primit injecţii de capital şi credite garantate de guvernele lor, sursa fiind deseori fondurile de urgenţă europene şi finanţările FMI puse la dispoziţia ţărilor respective; aceste fonduri sunt de obicei administrate de FMI, cel care are grijă ca directivele Uniunii Europene să fie puse în practică.
De exemplu, băncile austriece Erste Group şi Raiffeisen International, care deţin şi controlează cele mai mari bănci din România, au primit de la statul austriac o injecţie de capital, prima de 1,22 miliarde euro iar cea de-a doua de 1,75 miliarde. În plus, statul austriac garantează obligaţiunile emise de aceste bănci până la valoarea de 6 şi, respectiv, 10 miliarde de euro. Atât în Europa cât şi în Statele Unite, băncile private şi privatizate au cauzat cea mai severă criză financiară din ultima jumătate de secol. Unele bănci private a trebuit să fie naţionalizate pentru ca sistemul financiar să nu se prăbuşească. Minunate „dovezi empirice“ în sprijinul dogmelor FMI!
Afirmaţia lui Michael Lewis că astăzi avem socialism pentru bănci şi capitalism pentru noi, ceilalţi (din cartea sa The Big Short, 2011) ar putea descrie foarte bine politicile FMI.
Guvernului Român i se „ordonă“ însă de către FMI să nu-şi susţină singura bancă comercială pe care statul o mai deţine. Să ne reamintim că jumătate din băncile din Polonia sunt deţinute şi controlate de stat. China, India, Brazilia şi nenumărate alte state refuză să cedeze complet controlul asupra sectorului bancar în favoarea „forţelor pieţei“ şi sunt încă şi mai hotărâte să nu lase sectorul bancar să intre pe mâini străine.
Chiar Canada şi Statele Unite, ţări favorabile pieţei, nu permit străinilor să le controleze băncile. În Canada nu există un control de stat asupra băncilor comerciale dar nici un acţionar (sau grup de acţionari cu interese comune) nu poate deţine mai mult de 10% din acţiunile cu drept de vot emise de o bancă, iar investitorii străini, luaţi la un loc, nu pot deţine mai mult de 20% din acţiunile cu drept de vot. Iar Canada este cunoscută a avea cel mai bun sistem bancar din lume, unul dintre puţinele rămase neatinse de furtuna financiară din anii 2007-2008.


Care sunt soluţiile pentru CEC?

În primul rând, guvernul României trebuie să declare: CEC-ul nu va fi privatizat în totalitate. În măsura în care profitul nedistribuit nu-i va permite băncii să-şi mărească destul de repede gradul de capitalizare pentru a atinge standardele internaţionale (Based III), guvernul ar trebui să privatizeze în mod parţial CEC-ul şi numai atât cât să-i permită o capitalizare adecvată. Acţiunile CEC trebuie să fie listate la bursă.
Guvernul ar trebui să stipuleze că doar cetăţenii români şi entităţile aflate în proprietatea Românilor vor fi autorizate să deţină acţiuni la CEC.
Dar să fie clar: FMI-ul nu înţelege, sau nu vrea să înţeleagă că alternativa la completa privatizare este o mai bună guvernanţă corporativă a companiilor de stat şi a celor aflate sub controlul statului.
„Poate că cea mai notabilă schimbare în practica întreprinderilor de stat este faptul că guvernanţa corporativă s-a schimbat în mod semnificativ în ultimul deceniu şi jumătate. Multe întreprinderi de stat şi-au schimbat actele constitutive pentru a-şi îmbunătăţi guvernanţa internă, pentru a include manageri externi în consiliile lor de administraţie şi pentru a furniza stimulente managerilor care obţin performanţe bune şi a profesionaliza managementul…
În primul rând, companiile de stat, care au privatizat o parte din activele lor prin emiterea de acţiuni, a trebuit să atragă investitori prin auto-impunerea de limite capacităţii guvernului de a extrage resurse din aceste companii. În acest scop, managementul a fost profesionalizat, indivizi din afara companiei au fost invitaţi să devină membri în consiliul de administraţie şi să monitorizeze performanţa companiei, iar disciplina emiterii de rapoarte financiare publice a fost îmbunătăţită. Listarea la bursă, pentru a vinde acţiuni sau obligaţiuni, a forţat companiile de stat să respecte standarde contabile recunoscute şi acceptate pe plan internaţional, să emită rapoarte financiare trimestriale şi să angajeze companii de audit precum PricewaterhouseCoopers, Ernst & Young şi KPMG. Datorită monitorizării acţionarilor, supravegherii întreprinse de regulatorii pieţei de capital (cum ar fi Securities and Exchange Commission) şi angajării companiilor de audit, a devenit mai greu pentru managerii companiilor de stat să fure profiturile sau să recurgă la practici de contabilitate frauduloase – nu este imposibil, dar a devenit mult mai greu…
Rezultatul final este o îmbunătăţire semnificativă a guvernării corporative, a disciplinei emiterii de rapoarte financiare publice şi a controlului financiar.“
(The Return of State-Owned Enterprise: Should We Be Afraid?, Francisco Flores Macias and Aldo Musacchio, Harvard International Review, April 4, 2009)


„Băncilor de stat ar trebui să li se ceară să opereze pe baze economice. Aceasta necesită un personal competent şi sisteme interne eficiente… Măsuri de guvernanţă adecvate… pot asigura competenţa cadrelor superioare ale băncii, al căror mandat şi a căror libertate sunt de a implementa aceleaşi sisteme şi controale care ar fi adoptate de către orice bancă comercială prudentă“
(State-owned Banks… Practical Policy Decisions in a World Without Empirical Proof, A. Micheal Andrews, IMF Working Paper, October 2005)

Peste tot în lume, statele caută să îmbunătăţească guvernanţa corporativă a întreprinderilor de stat. Când luăm în consideraţie avantajele şi dezavantajele companiilor privatizate faţă de companiile de stat, balanţa se apleacă în favoarea celor de stat, cu condiţia ca acestea din urmă să fie bine guvernate. O companie de stat bine guvernată şi bine gestionată oferă beneficiile eficienţei ei tuturor cetăţenilor unei ţări, nu numai acţionarilor ei.
Din cele 100 de mari companii canadiene (după venit), 13 sunt de stat. Dintre cele mai mari companii din lume, după valoarea acţiunilor la bursă, patru sunt întreprinderi de stat.

La Forumul Economic Mondial de la Davos, ediţia 2011, reprezentanţii Chinei şi Indiei şi-au manifestat pe faţă dispreţul faţă de modelul economic neoliberal atât de drag unor state occidentale şi promovat cu o fervoare înduioşătoare de către FMI şi Banca Mondială. Bineînţeles că toate guvernele inteligente ştiu că trebuie să îmbunătăţească guvernanţa întreprinderilor de stat.
Iată exigenţele la care ar trebui supuse întreprinderile de stat pentru a le îmbunătăţi guvernanţa şi a asigura viabilitatea şi eficienţa lor:

1. Ori de câte ori este posibil, deschideţi poarta competiţiei; întreprinderile de stat, fiind nevoite să intre în competiţie, vor adopta practicile manageriale şi de guvernanţă menite să le asigure succesul.

2. Transformaţi întreprinderile de stat în întreprinderi hibride în care investitorii privaţi pot să deţină o parte din capital, în timp ce statul deţine controlul; o întreprindere de stat deţinută parţial de către investitorii privaţi şi care îşi listează acţiunile la bursă va trebui să respecte toate regulile şi reglementările impuse pieţelor de capital. Dacă doreşte să-şi mărească şi mai mult capitalul prin emisie de acţiuni şi obligaţiuni, ea va trebui să facă dovada că operează în baza unei guvernanţe de înalt nivel calitativ.

3. În final, dacă întreprinderea de stat nu îşi îmbunătăţeşte performanţa, opţiunea privatizării poate fi repusă în discuţie.

CEC-ul poate juca un rol vital în economia României în calitatea sa de bancă deţinută şi controlată de stat. Unele programe de asistenţă financiară acordată întreprinderilor mici şi mijlocii precum şi sectorului agricol recurg la garanţii guvernamentale pentru creditele bancare. Aceste programe au fost concepute pentru a ajuta întreprinzătorii şi agricultorii români să acceseze fondurile europene destinate României în cadrul unor programe de „convergenţă“. S-a realizat, însă, foarte puţin. Aceste fonduri importante, de ordinul miliardelor de euro, rămân nerevendicate şi necheltuite – un adevărat scandal pentru o ţară în agonie precum România.
CEC ar trebui să devină, la solicitarea guvernului, principalul motor al unui program dinamic de asistenţă financiară şi tehnică pentru întreprinzătorii şi agricultorii care solicită aceste fonduri europene.
Prin lege („o lege a modernizării întreprinderilor de stat“), guvernul ar trebui să oblige CEC-ul şi întreprinderile de stat să adopte cele mai perfecţionate principii şi procese de guvernanţă:

1. Guvernul ar trebui să numească un consiliu de administraţie ai cărui membri să fie în majoritate independenţi (prin „independenţă“ înţelegând faptul că un membru al consiliului sau orice altă persoană aflată în legătură cu el nu are nici un interes personal să influenţeze deciziile respectivei întreprinderi de stat, nu primeşte recompense băneşti în afara celor anunţate public şi care i se cuvin în calitate de membru al consiliului de administraţie).

2. Orice tranzacţie între companie şi o entitate sau un individ care au legături cu consiliul sau cu managementul (related party transactions) trebuie să fie făcută publică; membrul consiliului care are un interes într-o astfel de tranzacţie nu trebuie să participe la discuţii nici să ia decizii privitoare la tranzacţie.

3. Trebuie să fie creată o comisie de audit şi un comitet de guvernanţă şi etică; întreprinderile de stat trebuie obligate să accepte auditarea de către firme de audit recunoscute pe plan internaţional.

4. Trebuie să i se ceară consiliului de administraţie adoptarea unui cod etic; codul să fie publicat pe pagina de internet a întreprinderii şi în rapoartele ei anuale.

5. Trebuie să i se dea consiliului de administraţie responsabilitatea de a numi şi fixa remuneraţia cadrelor superioare ale companiei, dar numai cu aprobarea guvernului.

6. Trebuie impusă transparenţa deplină, întreprinderile de stat trebuind mai ales:
• să publice un raport anual, disponibil pe internet, conţinând toate informaţiile relevante despre operaţiunile şi indicatorii lor de performanţă; de asemenea, rapoartele financiare, verificate de firme de audit externe; toate informaţiile despre retribuţia membrilor consiliului şi a cadrelor superioare, expertiza şi experienţa membrilor consiliului de administraţie, statutul lor de (ne)independenţi, codul etic, orice tranzacţie care implică posibile interese personale etc.
• să depună raportul anual în parlament cu trei luni înainte de încheierea anului fiscal al companiei de stat; preşedintele consiliului şi preşedintele director general (CEO) trebuind să se prezinte în faţa comisiilor de specialitate ale parlamentului pentru a răspunde tuturor întrebărilor şi problemelor legate de performanţa lor.
De exemplu, Fondul Proprietatea, în eforturile sale de a fi listat la bursa de la Bucureşti, a adoptat anumite măsuri de guvernanţă pe linia propunerilor enunţate aici. Ar putea însă merge mai departe în unele sectoare ale guvernanţei. De exemplu, independenţa membrilor consiliului de administraţie nu este clar stabilită şi un număr de membri ai consiliului vădesc serioase conflicte de interese. Cu toate acestea, Fondul Proprietatea a făcut un uriaş pas înainte în direcţia cea bună.

Dată fiind importanta sa participare în companiile de stat (ca şi în multe companii private) Fondul Proprietatea trebuie să exercite presiuni asupra acestor companii pentru a le determina să adopte rapid (în decursul unui an) principiile de guvernanţă pe care el însuşi le-a adoptat.
Mesajul nostru către FMI este simplu: diversificaţi-vă metodele, nu mai daţi sfaturi depăşite de vreme, încetaţi să promovaţi politici expirate; cooperaţi cu guvernele ţărilor cu care aveţi acorduri pentru îmbunătăţirea guvernanţei întreprinderilor lor de stat.
Pentru guvernele din estul şi centrul Europei, mesajul nostru este clar: întreprinderile voastre de stat bine guvernate sunt singurele pârghii de control ale suveranităţii economice şi politice a ţării care v-au mai rămas.

Prof. dr. acad. Yvan Allaire
Presedintele Institutului de guvernanţă a întreprinderilor private şi de stat (Canada)

Prof. dr. Mihaela Fîrşirotu
Facultatea de management, UQUAM (Canada)

Opiniile expuse în acest articol nu-i angajează decât pe autori.

cc. Dl. Traian Băsescu, Preşedintele României
Dl. Emil Boc, primul ministru al României
Dl. Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naţionale a României
Dna. Roberta Alma Anastase, Preşedintele Camerei Deputaţilor
Dl. Mircea-Dan Geoană, Preşedintele Senatului României

Sursa: Ziuaonline

Autori: Prof. dr. acad. Yvan Allaire/ Prof. dr. Mihaela Fîrşirotu