Si Deus nobiscum, quis contra nos?
Îndrăzneşte să cunoşti!
Ducit Amor Patriae
Tot ceea ce este necesar ca răul să triumfe este ca oamenii buni să stea cu mâinile în sân.
(Edmund Burke)
Încearcă să nu fii un om de succes, ci un om de valoare! (Albert Einstein)
Nu voi fi un om obişnuit pentru că am dreptul să fiu extraordinar. (Peter O`Toole)
Modestia este, faţă de merit, ceea ce este umbra pentru figurile dintr-un tablou: îi dau forţă şi relief. (La Bruyere)
Maestru este numai acela care este dăruit cu harul de a învăţa pe alţii. Cu adevărat maestru este numai cel care, având el însuşi multă bogăţie sufletească, ştie să dea tot, ştiinţă, pricepere şi suflet, fără intenţii preconcepute şi fără să aştepte nimic în schimb. (Octavian Fodor)

Talent hits a target no one else can hit, genius hits a target no one else can see. (Schopenhauer)
We are what we repeatedly do. Excellence, then, is not an act, but a habit. (Aristotle)

Sunday, September 27, 2009

Ce importanţă mai are renumele unei facultăţi în România şi despre fabricile de diplome

Opinii ale oamenilor de HR din România:

Caroli: „Numele unei facultăţi nu mai reprezintă o garanţie a succesului profesional”

„În momentul de faţă, numele unei facultăţi nu mai reprezintă o garanţie a succesului profesional nici pentru angajat, nici pentru angajator”, ne-a declarat Mihaela Ciobanu, specialist în recrutare în cadrul Caroli. Chiar şi aşa, pentru Caroli este foarte important gradul de implicare al absolvenţilor în parcurgerea studiilor universitare, dar şi forma sub care aceştia au frecventat facultatea (zi, frecvenţă redusă sau învăţământ la distanţă, n.r.). Aceasta subliniază că astăzi companiile sunt interesate cu precădere de experienţa candidaţilor şi mai puţin de studiile absolvite.

„Dacă vorbim despre o poziţie de top management sau senior, un MBA în străinătate reprezintă cu siguranţă un mare plus, dar nu constituie singurul criteriu de selecţie”, mai spune Mihaela Ciobanu.

London Brokers: „Facultăţile private nu sunt decât fabrici de diplome”

Compania London Brokers angajează, în principal, absolvenţi ai facultăţilor cu profil tehnic şi economic la universităţi de stat din România. Întrebat dacă absolvenţii unor facultăţi din străinătate au un avantaj, Ovidiu Demetrescu, directorul de resurse umane, a spus că „nici nu suferă comparaţie”, motivându-şi răspunsul prin faptul că învăţământul autohton nu mai este de calitate.

„Facultăţile private din România nu sunt decât nişte fabrici de diplome generatoare de profituri pentru acţionarii lor şi atât. Absolvenţii care ies de acolo nu au nici măcar cunoştinţe de bază din domeniul lor, dar cel mai grav este că nu au obişnuinţa actului de a învăţa şi de a citi despre un anume subiect, nemaivorbind de slabele abilităţi de comunicare şi de lipsa de competitivitate. În concluzie, cred că vom deveni o naţiune de slugi dacă guvernanţii nu iau măsuri corective pentru ridicarea calităţii învaţământului românesc. Vedeţi exemplul Indiei, care a creeat IIT -urile ca replică la MIT şi care acum a devenit un pol major de atracţie pentru companii high tech, IT, medicină etc”, a declarat Ovidiu Demetrescu pentru capital.ro.

Genco: „Absolvenţii de la stat obţin scoruri mai bune la testele pentru poziţii de specialist”

„Sunt poziţii de specialist pentru care managerii noştri au preferat absolvenţi ai universităţilor de stat. Dar asta nu din cauza unor preconcepţii. Pur şi simplu, intervievând candidaţi din ambele categorii şi testându-le riguros cunoştinţele, statistica noastră internă a dovedit că aceştia sunt mai bine pregătiţi şi că au cunoştinţe mai aprofundate. Exemplul care îmi vine în minte este legat de unele poziţii în domeniul financiar-economic”, a dezvăluit pentru capital.ro Cristina Ilinca, HR director în cadrul Genco. Tot ea afirmă, însă, că nu există niciun fel de diferenţe între absolvenţii din ţară şi cei din străinătate. „În momentul citirii unui CV, decizia de a selecta acel candidat pentru un potenţial interviu nu este influenţată de ţara în care au fost finalizate studiile”, subliniază Ilinca.

Danone: „Statistic, majoritatea angajaţilor provin de la trei universităţi”

Reprezentanţii Danone susţin că absolvirea unei anumite universităţi nu reduce automat şansele de a obţine un job în cadrul companiei. „Toţi candidaţii care aplică pentru posturi care necesită studii superioare şi îndeplinesc acest criteriu vor fi trataţi în mod egal şi fără discriminare. Una dintre valorile companiei nostre este deschiderea. Considerăm că diversitatea este o sursă de bine şi de schimbare pozitivă, o oportunitate constantă”, spune Andreea Monica Mureşan, corporate communication manager în cadrul Danone România.

În cazul Danone, însă, se poate observa un „top” al absolvenţilor din diverse centre universitare. „Din punctul de vedere statistic, se poate constata că majoritatea şi-au finalizat studiile în trei universităţi: Academia de Studii Economice Bucureşti, Universitatea Politehnică din Bucureşti şi Universitatea din Bucureşti”, a declarat Andreea Monica Mureşan.

Orange: „Studiile în străinătate pot fi un atu”

Pe de altă parte însă, Alexandru Andrief, HR business partner în cadrul Orange, spune că studiile universitare în străinătate pot reprezenta un atu. „Studiile în străinătate, în special în cadrul universităţilor de prestigiu, pot reprezenta un avantaj competitiv pentru un viitor angajat. Echipa de recrutare a Orange România urmăreşte însă să identifice în ce măsură studiile universitare sau post-universitare, fie în ţara, fie în străinatate, se imbină cu abilităţile comportamentale cerute de profilul postului şi cu motivaţia candidatului”, afirmă Andrief.

HayGroup: „Nu luăm în considerare absolvenţii facultăţilor private”

„Absolvenţii din România, marea majoritate, au un MBA sau Master în SUA sau ţările din Vestul Europei, sunt numai de la universităţi de stat – centre universitare foarte mari din Bucureşti sau Cluj-Napoca, profile diferite în funcţie de domeniu”, spune Alina Popescu, director de resurse umane la HayGroup. Prestigiul universităţii este un criteriu important într-o companie de consultanţă, „mai ales pentru că absolvenţii vorbesc o altă limbă la perfecţie şi s-au adaptat la culturi diferite, deci se pot adapta rapid la diferite medii de business sau client”.

Alina Popescu recunoaşte direct că nici măcar nu ia în considerare absolvenţii de facultăţi particulare, „pentru că ambiţia este importantă în carieră, iar celor care au intrat la facultăţile particulare le-a lipsit ambiţia de a se pregăti şi de a învăţa pentru a fi unul dintre absolvenţii de facultăţi de stat fără costuri mari de taxe suplimentare”.

Luxten Lighting Company: „Odată ajuns la interviu, contează mai puţin diploma”

„Fiind o companie ce activează în domeniul serviciilor de iluminat, majoritatea angajaţilor cu studii superioare au profil tehnic: energetică, electrotehnică, etc”, spune Silvia Şerbănescu, director de HR la Luxten Lighting Company SA. Aspiranţii la un job în companie care au absolvit o universitate străină au mai multe şanse să fie invitaţi la interviu. „Odată ajuns la interviu, acest lucru este mai puţin important. Contează cunoştinţele, aptitudinile, atitudinea, etc”, a mai adăugat Silvia Şerbănescu.

Alison Hayes România: „Nu am făcut niciodată diferenţe în funcţie de facultatea absolvită”

„Majoritatea angajaţilor companiei Alison Hayes sunt absolvenţi de Drept, ASE, Medicină sau Management. Mulţi au şi MBA/ACCA sau diferite alte specializări, în funcţie de profil”, spune Corina Neagu, head of HR la Alison Hayes. Deşi universităţile de peste hotare nu îi impresionează foarte mult, acestea pot reprezenta un avantaj doar dacă au absolvit la profilul căutat, însă contează şi experienţa, referinţele, cunoştinţele şi abilităţile dobândite.

„Din punctul meu de vedere, ca om cu peste 5 ani de experienţă în recrutare, nu am făcut niciodată diferenţe pe baza facultăţii şi părerea mea este ca nu ar trebui să conteze asta”, a completat Corina Neagu.

Eurolines Cards: „Contează mai mult experinţa decât diploma”

„Dat fiind specificul activităţii, la noi sunt solicitate în majoritate studii economice – ASE sau juridice. Pentru alte poziţii (vânzări, IT, etc) se cer studii conform cu fişa postului”, spun reprezentanţii Eurolines Cards. Din punctul acestora de vedere, sunt mai importante calităţile, experienţa şi realizările decât ce scrie pe diplomă.

Impact SA: „Se acordă mai mult credit unei persoane care are şi practică în străinătate”

Angajaţii companiei de dezvoltare imobiliară Impact SA se împart în trei categorii mari: 30% sunt absolvenţi de Politehnică, 30% absolvenţi de ASE şi 30% absolvenţi de Construcţii (UTCB) şi doar 10% alte facultăţi. Dacă încearcă să se angajeze la această companie, un candidat care are studii în străinătate este mai bine văzut decât unul care a terminat facultatea în România. „Nu neapărat în mod corect, dar există tendinţa de a supraaprecia studiile în strinătate. Se acordă mai mult credit unei persoane care are şi practică în străinătate”, explică Daniel Țoghină, director de HR.

Interact: Contează experienţa cu candidaţi proveniţi de la anumite universităţi

Pentru trainerii de limbi străine din Interact, o companie specializată în dezvoltarea capitalului uman, se poate vorbi de o anumită specializare a studiilor – sunt absolvenţi de Limbi Străine, Universitatea Bucureşti, Cluj, Sibiu etc. “În măsura în care studiile din străinătate sunt relevante pentru poziţia pe care o recrutăm (de exemplu studiile în Franţa pentru un candidat la poziţia de trainer de limba franceză, acestea sunt mai bine văzute decât facultăţile din România”, declară Catrinel Poestema, Managing Partner la Interact. Deşi instituţia de învăţământ absolvită nu este un criteriu principal de recrutare, “prioritatea CV-urilor selectate este dată şi de experienţa noastră cu candidaţi proveniţi de la anumite universotăţi”, adaugă Catrinel.

Sursa: www.capital.ro

STUDIU: Companiile nu vor lideri în departamentele de HR

Majoritatea companiilor din întreaga lume nu dezvoltă un program de dezvoltare a abilităţilor de leadership în rândul angajaţilor din departamentele de resurse umane, potrivit unui studiu realizat de Institute for Corporate Productivity.

Potrivit acestuia, doar 29% dintre firme oferă astfel de programe şi, în cele mai multe cazuri, o fac pentru a asigura succesiunea în companie. Un training pe leaderhip dezvolta abilităţile de conducere ale angajaţilor din resurse umane şi fac din acesta un bun partener de business.

62% dintre cei care organizează astfel de programe, fac acest lucru pentru a asigura succesiunea pe un anumit post din cadrul departamentului de resurse umane. Alte motive ale bugetării unui program de dezvoltare a abilităţilor de leadership sunt identificarea talentelor din companie şi să ofere departamentului de HR un rol strategic.

Chiar şi aşa, numărul companiilor care au înţeles rolul pe care îl are creşterea unor angajaţi este mic, potrivit lui Jay Jamrog, reprezentant al Institute for Corporate Productivity. "O astfel de măsură asigură o mai mare rată a retenţiei şi o dezvoltare consolidată a business-ului”, mai susţine acesta.

Pentru implementarea unui program de leadership companiile apelează la pachetele clasice de training, la proiectele de grup sau coaching în sesiuni individuale.

Durata unui astfel de program poate fi de la şase luni la câţiva ani. “16% dintre respondenţi au avut parte de training de şase luni, 28% - de 6 -12 luni şi 31% au urmat procesul timp de aproape doi ani “, mai arată reprezentanţii Institute for Corporate Productivity.

Studiul a fost realizat în luna mai 2009 pe un eşantion de 308 respondenţi.

Sursa: www.capital.ro

Monday, September 21, 2009

SPECIALISTII IN RESURSE UMANE DIN ROMANIA VOR AVEA PROPRIUL MANUAL DE BUNE PRACTICI

Bucuresti, 21 septembrie 2009. HR Club (www.hr-club.ro), asociatia profesionistilor romani in Resurse Umane, da startul inscrierilor pentru primul Manual de Bune Practici in Resurse Umane (RU) din Romania.

Manualul de Bune Practici in Resurse Umane va cuprinde studii de caz care acopera sapte domenii cheie: recrutare si selectie, compensatii si beneficii, legislatia muncii si relatii de munca, managementul performantei, instruire & dezvoltare profesionala, design si dezvoltare organizationala, strategia de RU, lista fiind deschisa oricaror initiative de management al resurselor umane realizate in ultimii ani de organizatii care activeaza in Romania.

Acest Manual se realizeaza in cadrul proiectului "Parteneriat in sprijinul dezvoltarii domeniului resurselor umane", cofinantat din Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 si implementat de Asociatia HR Management Club in perioada mai 2009- august 2010, iar varianta finala a acestuia va fi lansata la jumatatea anului 2010 cu ocazia Conferintei de diseminare a proiectului POSDRU.

Membrii HR Club care voluntariaza in grupul de lucru pentru pregatirea acestui manual, vor analiza studiile de caz inscrise, pe baza a patru criterii: gradul in care solutia propusa este fundamentata din punct de vedere conceptual, teoretic si/sau etic; daca solutia foloseste si indeplineste indicatori cheie de performata pe proiect; masura in care solutia este replicabila si in alte organizatii, si daca solutia este simpla, dar, bineintele,s nu simplista”, declara Csaba Gergely, presedintele HR Club.

Sunday, September 20, 2009

Educaţia din România

A fost o vreme cand toti copii precoce erau considerati ca vor sfarsi ca Sidis ( un copil american de elita din Boston, despre care se spunea ca are un IQ de 300, vorbea fluent aproape 40 de limbi, corecta profesori de la Harvard la 11 ani; a sfarsit ca un functionar din propria sa dorinta pentru a se concentra asupra cercetarii sale departe de oameni – interjectia mea). Cel mai responsabil pentru schimbarea acestei convingeri a fost Lewis M. Terman.

Intre 1900 si 1920 a putut realiza un studiu pe aproape o suta de supradotati, si observatiile sale l-au convins ca multe din convingerile traditionale erau ceva mai mult decat superstitii. Pentru a confirma aceste observatii, el a obtinut un credit dela capitalul de stat in 1922, si l-a folosit pentru a cerceta o populatie de aproape un sfert de milion de copii, selectandu-i pe toti aceia cu un IQ mai mare de 140 pentru un tudiu ulterior. Acest grup a fost monitorizat in continuu inca de atunci.

Multe dintre convingerile anterioare despre supradotatii s-au dovedit intr-adevar a fi false. Supradotatii nu erau slabi sau bolnaviciosi, si desi incidenta miopiei este mare printre ei, sunt in general apreciati ca aratand mai bine decat contemporanii lor. Ei nu sunt tocilari.

Supradotatii sunt deseori perceputi ca indivizi solitari care tind sa manifeste un comportament bizar cand se confrunta cu diferite situatii. Cu toate acestea, daca cineva nu are capacitatea de a intelege ce se intampla in mintea unui supradotat, este foarte usor sa il respingi ca pe ceva grotesc. Mai multe detalii in urmatoarea editie a Revistei Excelenta.


Sursa: Kristof Lajos http://laji.wordpress.com/

Elevii - la şcoală ca să gândească, nu să tocească?!


Caută mai multe fişiere video ca acesta pe Educatia Excelentei

Sunday, September 13, 2009

Andre Rieu- Riverdance

About passion

Wednesday, September 9, 2009

Pulsul Geostrategic

Pulsul Geostrategic 191 pag

Sunday, September 6, 2009

Dan Puric despre Dem Radulescu

Profesorul Gheorghe Ceauşu despre Dan Puric

Dan Puric este, la urma urmei, o conştiinţă înaltă a vremii noastre. Cu o energie neistovită, mînat de o vocaţie dominatoare, el creează incontinent, distribuindu-se în arta teatrului, în arta pedagogiei teatrale, în arta retoricii verbale şi aceea a omului public, gratificîndu-le cu excelenţă, dar fără să se împartă. .... Incoruptibil, glasul său se aude din ce în ce mai mult, iar simpatia şi preţuirea publică pentru el cresc de la o zi la alta.

Părintele Iustin Pârvu despre Dan Puric

Dan Puric te ajută să te cunoşti pe tine însuţi mai bine decît credeai că o poţi face....Văd în această lucrare a lui Dan Puric o renaştere a duhului lor ...a celor care au murit în închisorile comuniste din dragoste pentru România şi pentru Hristos ..... o refacere a glasului acestui neam, o conştiinţă care strigă, din ce în ce mai cu putere, că acest neam nu a murit.

Despre Omul frumos- Dan Puric la Cluj

Singapore şi Finlanda-două exemple pentru sistemul de învăţământ românesc

„Ceea ce este diferit şi pozitiv în Finlanda este faptul că profesorii sunt disponibili tot timpul şi îţi răspund la întrebările şi nelămuririle pe care le ai”, a povestit Laurenţiu Ciocan, un tânăr care a studiat, în 2006, Ingineria Mecanică la Departamentul Mectronică, în Kuopio, estul Finlandei.

Accesul la informaţie era posibil oricând, iar de la biblioteca facultăţii puteai împrumuta orice fel de carte. „Dacă nu o aveau o solicitau la o altă bibliotecă sau o cumpărau, dacă nu era exagerat de scumpă”, a mai spus acesta care şi-a pregătit, în Finlanda, lucrarea de licenţă.

Absolvent al Politehnicii din Timişoara, Laurenţiu, în vârstă de 27 de ani, îşi continuă acum studiile în Belgia. El le recomandă profesorilor români să fie mai abordabili. „Să fie cât mai deschişi şi informali cu studenţii lor şi să permită ca aceştia să li se adreseze folosind prenumele” este modalitatea prin care vor putea comunica mai uşor cu studenţii. „Astfel, interesul studentului pentru o anumită materie sigur va creşte”, a conchis Laurenţiu.


Lecţii pentru sistemul din România

Sistemul finlandez este construit pe principiul accesibilităţii. Nu se percep taxe de studiu pentru elevii la zi şi învăţământul este obligatoriu pentru nouă ani, începând de la vârsta de 7 ani. În 2006, elevii de 15 ani din Finlanda au avut cele mai bune rezultate la ştiinţe şi matematică, după examinările finale, conform standardelor europene.

În ceea ce priveşte Singapore, o importanţă semnificativă este acordată programelor de educaţie pentru elevii supradotaţi. Nouă şcoli primare şi şapte generale au format, în 2005, un consorţiu pentru cei mai talentaţi elevi. După o serie de teste, 1% dintre cei mai buni au fost aleşi pentru aceste programe în care materiile au fost adaptate nevoilor acestora. În 2008, şcolile au renunţat la acest program comun, în urma numărului ridicat de retrageri, mulţi elevi dotaţi neputându-se adapta ritmului rapid de învăţare. Totuşi, multe şcoli oferă, în cadrul curriculei, ore speciale pentru aceştia.


Sursa: www.evz.ro

Despre încă un român excepţional-Theodor Braşoveanu

Absolvent al Colegiului "Tudor Vianu", Theodor Braşoveanu a ajuns, în 2002, la Universitatea Vanderbilt, din statul Tennessee. A absolvit-o în 2006, cu Summa Cum Laude, cea mai înaltă distincţie. Performanţele la fizică, matematică şi informatică din primii ani de studii l-au recomandat pentru Phi Beta Kappa, cea mai veche societatea academică din State primindu-l încă din anul trei de studenţie. Din anul absolvirii, a început doctoratul în fizică la Princeton. Primul proiect a fost în domeniul fizicii particulelor elementare, lucrând câteva veri la celebrul Large Hadron Collider, vestitul accelerator de particule din Geneva, Elveţia. Teza de doctorat are ca subiect tehnicile de rezolvare numerică a ecuaţiilor lui Einstein, cu aplicabilitate în fizica găurilor negre şi existenţa undelor gravitaţionale.

"Contrar falsei controverse care se creează de multe ori, românii cu cariere de succes în străinatate, dar cu disponibilitate de a se întoarce în ţară, nu pretind ca România sau guvernul ei să le ofere taman salariile pe care le-ar avea în alte părţi. Vrem doar condiţiile în care să ne facem treaba onorabil" - Theodor Braşoveanu, doctorand la Princeton

Theodor Braşoveanu a ales Statele Unite în 2002, moment în care el şi alţi membri ai echipei olimpice au avut parte de o întâlnire uimitoare şi descurajantă cu Miron Mitrea, ministru al Transporturilor în guvernarea Năstase.

"Pe când încă oscilam în luarea hotărârii de plecare, am avut o întâlnire destul de searbădă, dar totuşi memorabilă, cu domnul Mitrea. Venise să-i întâlnească pe olimpicii de la “Tudor Vianu” (Colegiul Naţional de Informatică) şi mai mulţi dintre noi l-am întrebat ce susţinere oferă statul român pentru elevii olimpici care ar opta să studieze şi să-şi facă o carieră în ţară. Drept răspuns, am primit o bătaie pe umăr şi o replică gen “norocul şi-l mai face şi omul cu mâna lui, în ziua de azi trebuie să fii descurcăreţ”. În traducere liberă – “fiţi şi voi şmecheri şi descurcaţi-vă ca noi!”. Un episod asemănător avându-l în prim-plan pe "finul domn Vanghelie" l-a convins că, pentru el, viitorul este în altă parte.

Statele l-au atras prin sistemul de învăţământ deosebit de flexibil, care permite exploatarea mai multor domenii înainte de fixarea pe o anumită carieră. A avut de ales între aventura peste Ocean şi Germania.

Sursa: www.evz.ro