Thursday, February 24, 2011

Citeşte şi dă mai departe! Dar, mai ales, întreabă-ţi aleşii...

Am indraznit la inceputul anilor '90 sa speram ca vom avea ROMANIA NOASTRA!
* ROMANIA NOASTRA... a tuturor celor care visam la o viata mai buna prin munca si expertiza profesionala indiferent de nivelul acesteia
* ROMANIA NOASTRA... a celor convinsi ca familia lor va evolua intr-un climat social stabil, intr-un cadru politic si administrativ care le va acorda protectie
* ROMANIA NOASTRA... a celor hotarati ca, indiferent de libertatea de miscare sau de varietatea de optiuni, copiii nostri vor fi educati in sistemul performant de invatamant romanesc si vor avea multiple oportunitati de a se realiza aici
* ROMANIA NOASTRA... a celor preocupati de mediul in care traiesc si vor trai generatiile viitoare, a militantilor pentru o Romanie curata, aerisita, civilizata
* ROMANIA NOASTRA, o Romanie care sa redea fiecaruia dintre noi mandria de a fi ROMAN !

Au trecut 20 de ani intr-o Romanie administrata politic prin permutari intre aceiasi vectori, indiferent de culoarea sau ideologia formal asumata.
Ce s-a intamplat in 20 de ani cu ROMANIA NOASTRA ?
A devenit Romania LOR !


* Munca cinstita ?
Economia ascunsa, care include in principal munca la negru si frauda pe TVA, a reprezentat la finele primului trimestru din 2010 o pondere de 20,4% din PIB, potrivit datelor Institutului National de Statistica. Ponderea economiei ascunse a avansat constant incepand cu anul 2004, cand reprezenta 14,5% din PIB.
* Expertiza profesionala ?
Studiile arata ca investitia in formare profesionala continua a populatiei este un factor fundamental de stimulare a cresterii productivitatii la nivel social. Insa rata de participare la formare pe tot parcursul vietii plaseaza Romania pe ultimul loc in Europa – 1,6% fata de 10,8% media UE.
* Securitate sociala ?
Rata saraciei in Romania este una din cele mai ridicate din UE – in 2008 locul II dupa Letonia. Daca tarile dezvoltate investesc peste 30% din PIB in domeniul politicilor sociale, Romania investeste mai putin de jumatate din media UE: 16,4%. Statul roman cheltuieste pentru domeniul social proportia cea mai mica, nu numai in raport cu PIB, dar si ca pondere din buget: 36,5% fata de 55,9% media UE.

* Educatie ?
Educatia in Romania si-a diminuat calitatea dramatic dupa 1990. Rata abandonului scolar este una din cele mai mari din UE (16,6 in anul 2009, locul 7 in UE), si suntem la coada clasamentului international in ce priveste performanta efectiva a elevilor conform celor mai reprezentative studii (ultimul loc intre tarile membre UE, locul 48 din 65 tari participante la studiul PISA din 2009).
* Cercetare si inovare ?
Sistemul de cercetare romanesc sufera cronic, avem o medie de 2,6 cercetatori la 1000 de persoane angajate fata de media de 7,8 la nivelul UE-25, iar 64% au varsta peste 40 de ani. De asemenea productia de cercetare din Romania este redusa, sub exigentele unei societati bazate pe cunoastere catre care aspiram. Romania se numara printre cele mai slab inovatoare 4 tari din UE, alaturi de Lituania, Letonia si Bulgaria.
* Imaginea in afara ?
Imaginea Romaniei in Uniunea Europeana este dezastruoasa, suntem considerati o tara aflata la coada Europei. In loc sa se cunoasca valorile cu care Romania a imbogatit lumea (Traian Vuia, Paulescu , etc) europenii stiu despre noi ca suntem o tara corupta, nesigura si exportatoare de cersetorie sau infractionalitate.
* Populatie si viitor?
Romania este una din campioanele scaderii demografice in Europa in deceniile urmatoare: conform predictiei EUROSTAT se estimeaza ca in 2060 tara va avea aproximativ 16,9 milioane de locuitori, o scadere de -20% fata de prezent.
* Situatia tinerilor ?
Tinerii reprezinta una din categoriile cele mai expuse marginalizarii economice si excluziunii sociale din Romania – in 2010, 22.2 % dintre tinerii de varsta 15-24 ani au fost someri, o rata de aproximativ trei ori mai mare decat rata somajului la nivel national. In 2009, 15.8% din persoanele de varsta 15-24 ani au fost sarace in Romania.
* Sanatatea populatiei ?
Sistemul de asigurare a sanatatii s-a deteriorat constant in ultimii 20 de ani suferind cronic de subfinantare. Un aspect ilustrativ este rata mortalitatii infantile: in Romania, anul 2009, rata mortalitatii infantile a fost de 10.1 (la o mie de nascutii vii au existat in medie 10 decese infantile); nivelul mortalitatii infantile plaseaza Romania pe locul I in Uniunea Europeana, la mare distanta de media UE 27 care era in 2006 de 4,7.
* Migratia populatiei ?
Cel putin unul din zece romani a emigrat, optand pentru o viata mai buna in strainatate. Dintre romani emigranti, cel putin jumatate sunt tineri. Calculele arata ca aproximativ unul din cinci tineri romani munceau in strainatate in anul 2008. Mai mult, aproape 1/3 dintre tinerii care au mai ramas in tara intentioneaza si ei sa emigreze la munca in strainatate.


2011. De 20 de ani platim ROMANIA LOR!


* Agricultura si energia.
Romania are o capacitate agricola de aproximativ 14,7 milioane de ha din care aproximativ 6,8 milioane de ha nu sunt efectiv folosite pentru productie, sunt o resursa irosita. Romania este cea mai slab productiva tara din UE la grau – 3,4 tone la hectar in anul 2008/2009. Toate celelalte tari europene din top 10 au avut o productie la hectar de cel putin 4 tone in anul de referinta mentionat. Candva numita “granarul Europei”, astazi acest apelativ este departe de a fi o eticheta pentru Romaniei.
* Datorii acumulate. Dobanzi de platit
La inceputul lui 2011, Romania contabilizeaza obligatii de plata de 90 miliarde euro astfel: 18 miliarde euro pe termen scurt (sub un an) si 72 miliarde euro pe termen mediu si lung. Intr-un singur an (decembrie 2009-decembrie 2010) datoria externa a Romaniei a crescut cu 9,6 miliarde euro. Datoria scadenta a fi platita in 2011 este de aproximativ 18 miliarde de euro. In aceste conditii este evident ca vom avea de dus o povara extrem de mare in anii care vor veni - toate aceste datorii vor trebui platite pana la urma de populatia tarii.
* Absorbtie fonduri europene
Romania nu a reusit atragerea si folosirea fondurilor structurale decat in mica masura. De exemplu la 31 martie 2010 Romania folosise doar 12,4 % din alocarea financiara a anilor 2007-2009 in cuantum de doar 3 miliarde lei.
* Salariati si pensionari

In timp ce numarul salariatilor a scazut, cel al pensionarilor a crescut, tendinte care se vor pastra si in 2011. In 2010 salariatii numarau mai putin de 60% (4,6 milioane) din cati erau in 1989, iar pensionari numarau cu 55% mai multi (5,5 milioane). Sistemul de pensii este necesar fiind o polita pentru viitor a generatiei active, insa el trebuie organizat astfel incat sa fie sustenabil.

CONCLUZIE:

Pretul a 20 de ani de guvernare politica animata prioritar de orice alt interes decat cel national este URIAS!
Doar a-i face sa renunte la Romania LOR este ULTIMA sansa ca Romania sa redevina ROMANIA NOASTRA!
Căci, pentru Romania NOASTRA exista SOLUTII oferite de PROFESIONISTI!

Există un număr de capete de program care, peste tot în lume unde au fost aplicate, au adus beneficii. Dar nu fiecare singur, ci la pachet.

Prin MODELUL DE TARA, noi putem pune pe picioare o structură funcţională cu 120 de specialişti iniţial – câte patru pe fiecare direcţie mare – care, la rândul lor, gestionează fiecare un alt număr de persoane pe care le specializează pentru derularea unor zeci de programe. E vorba de o formare de formatori care se desfăşoară simultan cu derularea programelor. Acest mecanism se poate face rapid, dar numai cu oameni specializaţi… I-am avut dintotdeauna, dar nimeni nu i-a luat în seamă. Şi – atenţie! – o bună parte dintre aceştia se află în diaspora. Nu li s-a cerut niciodată sprijinul, pentru că nu li s-a înţeles rostul. Oamenii ăştia, somităţi internaţionale de care în România nu se ştie nimic, sunt dispuşi să contribuie la redresarea ţării de origine. Asta dacă li se cere acest lucru şi dacă ar avea în România conexiunea credibilă pentru ei… Oportunitatea susţinerii MODELULUI DE TARA nu este atât pentru proiect, cât pentru stat. Pentru că proiectul poate fi validat direct de Uniunea Europeană şi se va derula oricum, nu e dependent de stat. Protecţia statului este doar o facilitate. Deja proiectul este trimis către Clubul de la Roma, către World Future Forum şi catre OECD spre studiu, ajungând astfel şi la Uniunea Europeana.
Guvernul României are mai multă nevoie să sprijine acest proiect, decât are proiectul să fie sprijinit... Dar, cu sau fără ajutorul guvernului, al Parlamentului sau al oricărei instituţii a statului român, aplicarea “modelului de ţară” este inevitabilă. (MODELUL DE ŢARĂ. Interviu cu profesorul Florian Colceag , I, II, III, IV, V)

Nu mai suntem in situatia de a impune sacrificii insuportabile din partea unei intregi generatii in numele unui iluzoriu “viitor lu¬minos”. Exista rezerve pe care n-am stiut sa le folosim in mod eficient pana acum. (Dr. Calin Georgescu, Sansa Romaniei: oamenii. Reprofesionalizarea Romaniei III, 2009, p.16, http://www.ipid.ro/documente/rr2_ro.pdf)

Forta de munca tanara va fi mai putina si credem ca problemele profesionalizarii acestei populatii impun exigente deosebite. Ceea ce ni se pare indispensabil este dezvoltarea si fa¬vorizarea acelor profiluri si specializari de invatamant care vor fi bine articulate cu nevoile si cerintele economiei nationale (…) si strategii si programe orientate spre stimularea si favorizarea accesului la invatamant superior, in general, si al copiilor proveniti din familii defavorizate economic si din mediul rural. (Prof. Vasile Ghetau, Sansa Romaniei: oamenii. Reprofesionalizarea Romaniei III, 2009, p.66, http://www.ipid.ro/documente/rr2_ro.pdf)

Stiinta si tehnologia, invatamantul superior si inovarea pot face diferenta pentru Romania (...) Tine de viziune, optiuni pe termen lung (think big) si actiune, optiuni pe termen scurt (act small, quick and of quality)! (Prof. Adrian Curaj, Romania post-criza. Reprofesionalizarea Romaniei III, 2010, p.60, http://www.ipid.ro/rr3_docs/rr3.pdf)

Un nou model de crestere economica ar trebui sa asigure orientarea resurselor in mult mai larga masura catre productia de bunuri si servicii exportabile si care acopera mai bine cererea interna, asa-numite tradeables, in timp ce creditarea ar trebui sa fie preponderent in lei si alimentata mai mult de economisirea interna. (Prof. Daniel Daianu, Romania post-criza. Reprofesionalizarea Romaniei III, 2010, p.42, http://www.ipid.ro/rr3_docs/rr3.pdf)

Un criteriu de valoare este reprezentat de cele 14,7 milioane hectare suprafata agricola, revenind 0,65 ha pe cap de locuitor. Romania se situeaza astfel printre primele 6 tari din Europa. (Acad. Cristian Hera, Romania post-criza. Reprofesionalizarea Romaniei III, 2010, p.63,http://www.ipid.ro/rr3_docs/rr3.pdf)

Schimbarea de fond a conceptului de dezvoltare a Sistemului Energetic National in sensul de a incepe analiza pornind de la noul deziderat al prevenirii schimbarilor climatice. (Prof. Ioan Dan Gheorghiu, Romania post-criza. Reprofesionalizarea Romaniei III, 2010, p.100,http://www.ipid.ro/rr3_docs/rr3.pdf)

Dupa epuizarea zacamintelor aurifere si dupa galopanta restrangere a resurselor petroliere si de gaze naturale, padurea, solul si apele au ramas principalele bogatii naturale ale Romaniei. (Acad. Victor Giurgiu, Romania post-criza. Reprofesionalizarea Romaniei III, 2010, p.71,http://www.ipid.ro/rr3_docs/rr3.pdf)

Este necesara promovarea excelentei in toate domeniile cercetarii, prin finantare competitiva, sprijinirea preferentiala a grupurilor de cercetare performante dar si a indivizilor, sprijinirea in mod deosebit a tinerilor cercetatori la inceput de cariera, pe plan national, dupa modelul unor programe europene. (Acad. Ionel Haiduc, Sansa Romaniei: oamenii. Reprofesionalizarea Romaniei II, 2009, p.33, http://www.ipid.ro/documente/rr2_ro.pdf)

Culturile aflate in faza lor de iminenta nesustenabilitate, pot deveni triste heralde ale declinului, dar nu se pot eschiva de a se infatisa la Marea Schimbare, unde se intalnesc economia, finantele, stiinta, tehnologia, ecologia si alte domenii cheie ale cunoasterii si actiunii umane.
(Acad. Mircea Malitza, Romania post-criza. Reprofesionalizarea Romaniei III, 2010, p.26,http://www.ipid.ro/rr3_docs/rr3.pdf)

De ce politicienii care guverneaza Romania de 20 de ani fara viziune si, mai ales acum, fara solutii, continua sa ignore singura platforma coerenta de redresare a tarii, "Reprofesionalizarea Romaniei", redactata fara obiective politice?

Doar pentru ca:


* este redactata de specialisti si nu de politicieni?


* prezinta solutii pe care ei politicienii, indiferent de culoare, nu sunt capabili sa le ofere si interesati sa le implementeze?


* le este TEAMA ca Romania ar putea redeveni a NOASTRA?


DE CE SE IMPOTRIVESC IDEII UNUI GUVERN DE TEHNOCRATI SI PROFESIONISTI ?
Daca mai credeti intr-o Romanie a noastra, PUNETI ORICARE DIN ACESTE INTREBARI ALESILOR CARE VA REPREZINTA!


Indiferent ca o faceti prin viu grai, prin epistole sau mesaje electronice. Poate in acest moment de cumpana, unii isi vor regasi ultima rezerva de bun simt !
Dureaza cateva secunde sa scrii o intrebare si sa trimiti un mail (ai adresele publice pe link-urile de la Senat - https://www.senat.ro/Start.aspx - sau Camera Deputatilor -http://www.cdep.ro/pls/parlam/structura.de?par=C). Nu pentru raspunsul pe care... probabil nu il vei primi ci pentru... a le arata ca nu suntem de acord cu Romania LOR !
Pune in cc adresa romanianoastra2011@yahoo.com si la finalul lunii martie se va face publica parola de acces. Ca fiecare sa poata vedea cati mai cred in Romania NOASTRA !

Si nu uitati sa impartasiti acest mesaj cu familia, prietenii si colegii vostri.


Sursa: http://www.certitudinea.ro/articole/modelul-de-Tara/view/citeste-si-da-mai-departe-dar-mai-ales-intreaba-ti-alesii

No comments:

Si Deus nobiscum, quis contra nos?
Îndrăzneşte să cunoşti!
Ducit Amor Patriae
Tot ceea ce este necesar ca răul să triumfe este ca oamenii buni să stea cu mâinile în sân.
(Edmund Burke)
Încearcă să nu fii un om de succes, ci un om de valoare! (Albert Einstein)
Nu voi fi un om obişnuit pentru că am dreptul să fiu extraordinar. (Peter O`Toole)
Modestia este, faţă de merit, ceea ce este umbra pentru figurile dintr-un tablou: îi dau forţă şi relief. (La Bruyere)
Maestru este numai acela care este dăruit cu harul de a învăţa pe alţii. Cu adevărat maestru este numai cel care, având el însuşi multă bogăţie sufletească, ştie să dea tot, ştiinţă, pricepere şi suflet, fără intenţii preconcepute şi fără să aştepte nimic în schimb. (Octavian Fodor)

Talent hits a target no one else can hit, genius hits a target no one else can see. (Schopenhauer)
We are what we repeatedly do. Excellence, then, is not an act, but a habit. (Aristotle)