Si Deus nobiscum, quis contra nos?
Îndrăzneşte să cunoşti!
Ducit Amor Patriae
Tot ceea ce este necesar ca răul să triumfe este ca oamenii buni să stea cu mâinile în sân.
(Edmund Burke)
Încearcă să nu fii un om de succes, ci un om de valoare! (Albert Einstein)
Nu voi fi un om obişnuit pentru că am dreptul să fiu extraordinar. (Peter O`Toole)
Modestia este, faţă de merit, ceea ce este umbra pentru figurile dintr-un tablou: îi dau forţă şi relief. (La Bruyere)
Maestru este numai acela care este dăruit cu harul de a învăţa pe alţii. Cu adevărat maestru este numai cel care, având el însuşi multă bogăţie sufletească, ştie să dea tot, ştiinţă, pricepere şi suflet, fără intenţii preconcepute şi fără să aştepte nimic în schimb. (Octavian Fodor)

Talent hits a target no one else can hit, genius hits a target no one else can see. (Schopenhauer)
We are what we repeatedly do. Excellence, then, is not an act, but a habit. (Aristotle)

Friday, November 2, 2012

Mărgăritare duhovniceşti



Tinerii
Mulţi tineri au idealuri, dar nu au modele, şi sunt vrednici de milă!
Acum tinerii nu sunt ajutaţi să se schimbe în sensul bun, ci să se dezumanizeze.
Numele pe care-l scrijeleşti pe scoarţa unui copac se va mări, va creşte odată cu el. La fel şi inima copilului tău. Ceea ce scrie­je­leşti în anii lui de gingăşie vei citi în cele ce vor urma.
Primul lucru pe care trebuie să-l înveţe un copil este să vie­ţu­iască liber, iar calea către libertate începe de la lipsa ei. Mamele nu creează doar prezentul, ci şi viitorul copiilor lor.
O mare importanţă în evoluţia duhovnicească a copiilor o are şi starea duhovnicească şi viaţa părinţilor lor.
Pentru o educaţie creştinească corectă sunt necesare trei lu­cruri: în pri­mul rând puţine cuvinte, în al doilea rând multe exem­ple şi în al trei­lea rând mai multă rugăciune.
Dumnezeu este într-un anumit fel dator să aibă grijă de copii. Co­pilul este ocrotit de Dumnezeu, de îngerul păzitor şi de pă­rin­ţi. Cu cât acesta creşte, cu atât părinţii se izbesc de responsa­bi­lităţi.
Astăzi lipseşte încrederea copiilor în părinţi, pentru că lip­seş­te în­cre­derea părinţilor în Dumnezeu.
Părinţii să nu-i certe pe copiii lor, seara, pentru că seara ne­gu­ra nop­ţii le întunecă pe toate şi ei pot să cadă în deznădejde. S-o facă ziua, când copiii vor ieşi afară, şi vor uita, ori de câte ori îi stă­pâneşte amă­răciunea.
Dacă fratele mare greşeşte, vom da dreptate celui mic, fără să-l mus­trăm pe cel mare în faţa celui mic, ci să discutăm cu el sepa­rat, încât să-l facem să înţeleagă greşeala lui.
Părinţii să-i ajute pe copii lor într-un mod delicat, care culti­vă mă­ri­nimia în sufletele lor, încât să înţeleagă binele ca nece­si­ta­te.
Mamele să zorească la rugăciune, nu să-i zorească pe copii.
Rugăciunea părinţilor este cea mai mare moştenire pentru co­pii. De aceea, copiii să se îngrijească să aibă binecuvântarea lor.
Iubeşte-i pe părinţii tăi, ca Dumnezeu să fie cu tine!

SURSA: Cuv. Paisie AGHIORÂTUL (2009). Mica filocalie. Galaţi: Editura Egumeniţa. pp. 141-143

No comments: