Sunday, November 21, 2010

Un oltean din New Mexico a primit medalia de aur pentru ştiinţă!

Printre cei 10 oameni de ştiinţă (2 din Australia, 2 din Italia, 2 din SUA, câte unul din Egipt, India, Israel, şi Rusia) care au primit în 12 iunie 2010 la Universitatea din Pécs, Ungaria, Medalia de Aur pentru Ştiinţă acordată de către Academia de Ştiinţe "Telesio-Galilei" (organizaţie neguvernamentală internaţională cu sediul în Marea Britanie), s-a aflat şi prof. univ. dr. Florentin Smarandache (n. 10.12.1954, Bălceşti, Vâlcea), cu dublă cetăţenie, româno-americană, de la Facultatea de Ştiinţe din Universitatea „New Mexico", Gallup, statul New Mexico, SUA. Această medalie a răsplătit două realizări ştiinţifice ale conjudeţeanului care este şi corespondent special al ziarului nostru: introducerea noţiunii de „Neutrosofie" în logica matematică şi enunţarea „Ipotezei Smarandache" în fizica teoretică.
„Neutrosofia" este o generalizare a „dialecticii" din filozofie, realizată de Florentin Smarandache prin introducerea categoriei de „neutru", alături de categoria de „contrarii". Prin aplicarea neutrosofiei în logica matematică, s-a realizat logica neutrosofică (numită în literatura de specialitate şi „logica smarandachiană"), în care o variabilă logică are trei valori: „adevărat", „fals" şi „incert".
Enunţată în articole de fizică teoretică, „Ipoteza Smarandache" (apărută ca o consecinţă a paradoxului Einstein-Podolsky-Rosen şi a inegalităţii lui Bell) afirmă că în Univers nu poate exista o viteză-limită, contrazicând concluzia lui Einstein, care susţine că viteza luminii este viteza-limită din Univers.
Academia de Ştiinţe „Telesio-Galilei", cu sediul în Croydon, comitatul Surrey, Marea Britanie, cu o filială la Universitatea din Pécs, Ungaria, este o asociaţie nonprofit formată de savanţi (cei mai mulţi sunt din domeniul ştiinţelor naturii), având ca scop progresul creativităţii ştiinţifice. Ea poartă numele a doi oameni de ştiinţă italieni, Galileo Galilei (1564-1642) şi Bernardino Telesio (1509-1588), care au schimbat modul de înţelegere a Lumii şi au avut o atitudine fermă împotriva obscurantismului. Dacă fizicianul, astronomul şi filozoful Galilei este cunoscut de toată lumea, pentru că figurează în manualele şcolare, contemporanul său Bernardino Telesio (filozof independent aparţinând Renaşterii târzii) este mai puţin cunoscut, pentru că s-a retras din mediul universitar pentru a-şi putea dezvolta în cărţile sale ideile filozofice şi ştiinţifice în afara restricţiilor tradiţiei aristoteliene-scolastice, dominantă în universităţi. El a fost un critic înflăcărat al metafizicii şi a promovat abordarea empirică (pe bază de experienţă) în filozofia naturii, fiind premergătorul empirismului modern timpuriu. Opera sa a avut o influenţă foarte mare asupra unor filozofi de marcă ai epocii, precum Tommaso Campanella, Giordano Bruno (ambii din Italia), Pierre Gassendi (Franţa), Francis Bacon şi Thomas Hobbes (ambii din Anglia).
„Neutrosofia" este o generalizare a „dialecticii" din filozofie, realizată de Florentin Smarandache prin introducerea categoriei de „neutru", alături de categoria de „contrarii". Prin aplicarea neutrosofiei în logica matematică, s-a realizat logica neutrosofică (numită în literatura de specialitate şi „logica smarandachiană"), în care o variabilă logică are trei valori: „adevărat", „fals" şi „incert".
Enunţată în articole de fizică teoretică, „Ipoteza Smarandache" (apărută ca o consecinţă a paradoxului Einstein-Podolsky-Rosen şi a inegalităţii lui Bell) afirmă că în Univers nu poate exista o viteză-limită, contrazicând concluzia lui Einstein, care susţine că viteza luminii este viteza-limită din Univers.
Academia de Ştiinţe „Telesio-Galilei", cu sediul în Croydon, comitatul Surrey, Marea Britanie, cu o filială la Universitatea din Pécs, Ungaria, este o asociaţie nonprofit formată de savanţi (cei mai mulţi sunt din domeniul ştiinţelor naturii), având ca scop progresul creativităţii ştiinţifice. Ea poartă numele a doi oameni de ştiinţă italieni, Galileo Galilei (1564-1642) şi Bernardino Telesio (1509-1588), care au schimbat modul de înţelegere a Lumii şi au avut o atitudine fermă împotriva obscurantismului. Dacă fizicianul, astronomul şi filozoful Galilei este cunoscut de toată lumea, pentru că figurează în manualele şcolare, contemporanul său Bernardino Telesio (filozof independent aparţinând Renaşterii târzii) este mai puţin cunoscut, pentru că s-a retras din mediul universitar pentru a-şi putea dezvolta în cărţile sale ideile filozofice şi ştiinţifice în afara restricţiilor tradiţiei aristoteliene-scolastice, dominantă în universităţi. El a fost un critic înflăcărat al metafizicii şi a promovat abordarea empirică (pe bază de experienţă) în filozofia naturii, fiind premergătorul empirismului modern timpuriu. Opera sa a avut o influenţă foarte mare asupra unor filozofi de marcă ai epocii, precum Tommaso Campanella, Giordano Bruno (ambii din Italia), Pierre Gassendi (Franţa), Francis Bacon şi Thomas Hobbes (ambii din Anglia).
Cine-i Smarandache?

Prof. univ. dr. Florentin Smarandache este autorul, co-autorul, editorul şi co-editorul a 139 de cărţi şi a peste 175 lucrări ştiinţifice. Spirit renascentist şi cuprinzător (în sensul de homo universale, tip de personalitate specific acestei perioade istorice), Florentin Smarandache face cercetări în domenii de o diversitate tameţitoare pentru un om obişnuit: matematică (teoria numerelor, statistică, geometrie non-Euclidiană), computere (inteligenţă artificială, fuziunea informaţiei), fizică (fizica cuantică, fizica particulelor), economie (economie culturală, teoria poly-emporium), filosofie (neutrosofie – o generalizare a dialecticii, logica neutrosofică – o generalizare a logicii fuzzy intuiţioniste), literatură (poezie, proză, roman, eseuri, nuvele, drame, teatru pentru copii, traduceri), artă (desene experimentale, colaje, pictură de avangardă). Cărţile sale pot fi găsite în: Amazon.com, Amazon Kindle, Google Book Search, Library of Congress (Washington D. C.), şi în multe biblioteci din lume.

În baza internaţională de date ştiintifice menţinută de Universitatea Cornell, Prof. univ. dr. Florentin Smarandache are circa 140 de lucrări ştiinţifice. Este, împreună cu Dr. J. Dezert din Franţa, creatorul teoriei Dezert-Smarandache în Fuziunea Informaţiei (matematică aplicată) - teorie cunoscută pe plan internaţional şi folosită în robotică, medicină, armată, cibernetică. În fiecare an, începand din 2003, el este invitat ca să prezinte conferinţe şi lucrări ştiinţifice despre acest subiect la Conferinţe Internaţionale de Fuziune a Informatiei (Australia – 2003; Suedia – 2004; SUA – 2005, 2009; Italia – 2006; Canada -2007; Germania – 2008; sau la Seminarele de Apărare Militară „Marcus Evans” (Spania – 2006; Belgia - 2007), sau la alte Universităţi (Indonezia - 2006). În China au fost organizate, patru ani la rând (2005, 2006, 2007, şi în 2008), conferinţe care poartă semnătura sa, susţinute şi prezentate în faţa întregii lumi: „International Conferences on Number Theory and Smarandache Problems”. Dr. Zhang Wenpeng şi studenţii săi de la Universitatea de Nordvest din Xi’an, China, au editat un jurnal internaţional numit „Scientia Magna” în care au fost publicate mai multe lucrări despre noţiunile Smarandache din teoria numerelor. Anunturi despre acestea au fost incluse în jurnalul „Notices of the American Mathematical Society”.

Dr. Smarandache a făcut şi artă electronică (folosind programe pe calculatoare), artă experimentală şi a pledat pentru unificarea teoriilor în artă (http://fs.gallup.unm.edu//a/oUTER-aRT.htm). Universitatea de Stat din Arizona, Librăria Hayden, în Tempe, Arizona, SUA, găzduieşte o colecţie specială numită „The Florentin Smarandache Papers” care se întinde pe o lungime de peste 30 m.l., cu cărţi, jurnale, manuscrise, documente, CD-uri, DVD-uri ale sale, sau despre lucrările sale. O altă collecţie specială „The Florentin Smarandache Papers” se află la Universitatea Texas din Austin, la Arhivele Matematicii Americane (în cadrul Centrului de Istorie Americană). Popularitatea lui Smarandache în jurul lumii a crescut foarte mult şi datorită faptului că situl său profesionalhttp://fs.gallup.unm.edu// are aproximativ un sfert de million de vizitatori pe lună din peste 110 ţări, conform statisticilor oficiale ale universităţii. Acesta este cel mai mare şi cel mai vizitat site la UNM-Gallup. În acest site se află Biblioteca sa Digitală de Artă şi Literatură („Digital Library of Arts & Letters”, http://fs.gallup.unm.edu//eBooksLiterature.htm), care conţine multe cărţi de literatură, cărţi de artă şi albume, sau carti despre creaţiile sale literare şi artistice, Biblioteca sa Digitală de Ştiinţe („Digital Library of Science”, http://fs.gallup.unm.edu//eBooks-otherformats.htm), unde se gasesc publicate cărţile sale ştiinţifice şi, de asemenea cărţi şi jurnale ale altor autori despre creaţia sa ştiinţifică, înregistrează peste 1.000 de vizitatori pe zi.

Surse: GANDACUL DE COLORADO, Revista AGERO via

http://www.certitudinea.ro/articole/modelul-de-Tara/view/un-oltean-din-new-mexico-a-primit-medalia-de-aur-pentru-stiinta

No comments:

Si Deus nobiscum, quis contra nos?
Îndrăzneşte să cunoşti!
Ducit Amor Patriae
Tot ceea ce este necesar ca răul să triumfe este ca oamenii buni să stea cu mâinile în sân.
(Edmund Burke)
Încearcă să nu fii un om de succes, ci un om de valoare! (Albert Einstein)
Nu voi fi un om obişnuit pentru că am dreptul să fiu extraordinar. (Peter O`Toole)
Modestia este, faţă de merit, ceea ce este umbra pentru figurile dintr-un tablou: îi dau forţă şi relief. (La Bruyere)
Maestru este numai acela care este dăruit cu harul de a învăţa pe alţii. Cu adevărat maestru este numai cel care, având el însuşi multă bogăţie sufletească, ştie să dea tot, ştiinţă, pricepere şi suflet, fără intenţii preconcepute şi fără să aştepte nimic în schimb. (Octavian Fodor)

Talent hits a target no one else can hit, genius hits a target no one else can see. (Schopenhauer)
We are what we repeatedly do. Excellence, then, is not an act, but a habit. (Aristotle)