Călin Georgescu: "Cred în instituţia Poporului Român"

Călin Georgescu, un nume care a fost vehiculat ca posibil premier al României, nu se sfieşte să spună pe nume lucrurilor în care crede. Pentru el, patriotismul e nu doar o dimensiune identitară a personalităţii umane, ci şi o formă de pragmatism. Iar Călin Georgescu nu este vreun teoretician rupt de realitate, ci un specialist a cărui valoare e validată internaţional. Este director executiv al Centrului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă din România, reprezentant al Programului Natţunilor Unite pentru Mediu (UNEP), secretar general al Asociaţiei Române pentru Clubul de la Roma şi Preşedinte al Boardului Centrului European de Suport pentru Clubul de la Roma din Viena. "Sunt ferm convins - spune Călin Georgescu, într-un interviu acordat site-ului Ziare.com - că instituţia numită Poporul Român va dăinui. În niciun caz nu suntem scoşi din cursă. Trăim, e drept, o perioadă grea, dar peste care vom trece, aşa cum am făcut-o în trecut".(M.M.)

Reprofesionalizarea fortei de munca din tara, repatrierea fortei de munca de peste hotare sau importul de mana de lucru din tarile specializate?

Calin Georgescu: Profesionalismul se imbina cu identitatea nationala, de aici trebuie plecat. Esti profesor universitar si aici, si la Los Angeles, si in Shanghai. Dar identitatea specifica este data de cultura nationala careia ii apartii, indiferent unde te-ai afla. Oamenii pe care ii avem sunt cultura noastra.

Consistenta reprofesionalizarii consta tocmai in reintronarea spiritului de lucru bine facut aici, in Romania, de catre romani. Prin urmare, ne intereseaza sa atragem si sa dezvoltam atat capacitatile interne, cat si cele externe ale romanilor spre binele si propasirea tarii. Asemenea capacitati exista si ele sunt considerabile.

Succesul efortului de reprofesionalizare depinde in cel mai inalt grad de modul in care vom creea mediul propice de manifestare pentru creativitatea si spiritul intreprinzator al populatiei din Romania. Pozitia principiala si abordarea practica pe care, personal, le imbratisez se intemeiaza pe pragmatism. Pragmatismul presupune calcularea eficientei fiecarui lucru pe care il faci.

Reprofesionalizarea rezulta din modul in care fiecare intelege sa se autodepaseasca, pornind de la ideea ca inovatia este cheia succesului. In orice caz, in orice scenariu de viitor, orice am face, elementul cheie rezida in factorul uman. Educatia, cercetarea, stiinta si sanatatea sunt elementele fundamentale ale progresului in orice tara si, cu atat mai mult, in Romania.

O populatie bine educata si informata reprezinta chezasia stabilitatii si eficacitatii functionale ale institutiilor democratice. Altfel, insasi substanta democratiei este pusa in pericol. Este cat se poate de evident ca doar o populatie bine educata poate sa devina imuna la intoxicare si manipulare.

Pe de alta parte, calitatea educatiei reprezinta premisa capacitatii unei societati de a anticipa evolutiile viitoare si, deci, de a actiona in cunostinta de cauza. Ceea ce ne intereseaza pe toti in acest moment este cum va arata viitorul. Aceasta a devenit o obsesie a poporului roman si este normal sa fie asa.

Trebuie sa intelegem ca traim un moment in care avem nevoie de un dialog real si de vointa comuna de a ajunge la un consens rezonabil. Aceasta inseamna un efort sustinut pentru a uni forta cunoasterii, adica stiinta, cu forta muncii, adica sindicatele si partenerii sociali, si cu forta capitalului, adica asociatiile patronale si profesionale. Criza prin care trecem acum se explica in buna masura si prin incapacitatea noastra de a ne uni in jurul unui ideal comun.

Traian Basescu a declarat ca 1,6 milioane de romani lucreaza la negru. Daca fiecare persoana ar fi platita cu salariul minim pe economie s-ar strange la bugetul de stat aproximativ 2 miliarde de euro anual. In conditiile astea, de ce mai chinuim romanii cu masuri de austeritate?

Calin Georgescu: Atunci cand ceri masuri de austeritate trebuie sa spui si pentru ce. Eu, asa cum se prezinta lucrurile, nu prea am auzit sa se spuna in ce scop s-au luat masuri de austeritate. Evident ca exista munca la negru si ca aceasta trebuie sa fie redusa simtitor, insa masurile luate se anuleaza prin existenta unui sistem fiscal prea permisibil. Daca iti concentrezi politica fiscala numai pe cateva categorii de persoane care isi platesc darile, atunci creezi probleme pentru cea mai mare parte a populatiei.

Trebuie sa cream un sistem prin care se incurajeaza achitarea obligatiilor fata de stat prin acordarea de avantaje celor care isi platesc taxele in mod corect si la timp. Avem nevoie de o politica fiscala mai eficienta. Ceea ce ne lipseste acum este preocuparea de a gandi pe termen lung.

In domeniul sanatatii, unde s-a investit mult in Romania in ultimii 20 de ani, dupa stiinta mea peste 5 miliarde, rezultatele nu prea se vad. In privinta stabilitatii macroeconomice, consecintele intarzierii masurilor necesare se vad cu ochiul liber.

Situatia financiara se aseamana cu grija fata de sanatate: nu ma duc la doctor abia atunci cand nu are ce sa imi mai faca, ci atunci cand apar primele simptome ale suferintei. Aici intervine puterea de anticipare care tine de profesionalism. Dar cred ca politicianismul a devenit atat de apasator si invadator in Romania, incat ne-am departat periculos de aplicarea criteriilor de competenta.

Credeti ca un cabinet de tehnocrati de 10, poate 15 specialisti, fara apartenenta politica, poate reprezenta o solutie viabila cu adevarat pentru Romania? In spatele acestora vor sta zeci ce secretari de stat si sute de directori numiti politic....

Calin Georgescu: Vedeti dumneavoastra, ideea este de a transcede interesele politice de partid. Am spus din start si precizez inca odata: idealul comun poate sa fie atins chiar si in afara vreunei doctrine politice anume, prin folosirea consecventa a institutiilor democratice. O formula tehnocratica pe termen limitat nu exclude reluarea competitiei politice si a exercitiului electoral.

Insa peste tot, in sectoarele cheie, noi avem nevoie de o stabilitate a competentelor, de oamenii care asigura continuitatea functionarii sistemelor vitale ale organismului economic si social. Doar asa avem sansa sa ajungem la nivelul tarilor occidentale, iar daca politizam absolut totul mecanismele sociale nu mai functioneaza.

Criza este doar o greseala de sistem, iar solutia sta in reconstruirea acestuia. Mai exact, pas cu pas, ce trebuie sa facem? De unde sa incepem reconstructia?

Calin Georgescu: Criza nu este accidentala, ci a fost provocata de doua pacate capitale pomenite si in Biblie: trufia si lacomia. Noi le avem pe amandoua. Daca vrem sa depasim slabiciunile sistemice trebuie sa avem o gandire pe termen lung, un plan, o strategie care sa enunte cu claritate prioritatile. Iar implementarea unei asemenea strategii de dezvoltare trebuie sa angajeze autoritatea statului.

Problemele apar atunci cand nu ai nici autoritate, nici plan si nici nu stii incotro vrei sa mergi. Din aceasta cauza cred ca aici, la noi, discutam prea mult despre detalii fara a avea structurata o gandire pe termen lung, axata pe indeplinirea obiectivelor pe care le avem in calitate de tara membra a UE. De aici apar si sincopele cunoscute. Autoritatea se castiga prin credibilitate, iar aceasta este data de profesionalismul autentic.

Care este institutia in care aveti cea mai mare incredere?

Calin Georgescu: Institutia poporului roman. Intelepciunea bine asezata a unui popor se construieste in timp si evolueaza pe parcurs. Un popor care a trecut prin multe incercari ale istoriei nu se poate schimba foarte usor. Totodata faptele istoriei demonstreaza ca Romania a reusit intotdeauna sa se adapteze din mers la nevoile schimbarii si progresului.

Noi am dat multe nume civilizatiei mondiale. Au fost unele voci care, dupa 1990, au vrut sa dea deoparte si tot ce a fost bun pe firul istoriei, sa renege marii oameni pe care i-am dat acestei lumi.

Nu degeaba sublinia Nicolae Iorga importanta continuitatii in istorie. Noi adesea uitam de aceasta. Cine mai stie de Coanda, de Gheorghe Panculescu (cel care a pus la punct tehnologia de constructie a turnului Eiffel), de Elie Carafoli? Specialistii romani care puteau spune ca au lucrat cu Carafoli erau angajati imediat, fara alte intrebari. Cine mai stie de opera de pionierat a Anei Aslan? Nu mai vorbesc de Iorga, Bratianu, de Gusti, nume care au facut inconjurul lumii.

Sunt ferm convins ca institutia numita poporul roman va dainui. In niciun caz nu suntem scosi din cursa. Traim, e drept, o perioada grea, dar peste care vom trece, asa cum am facut-o in trecut. Vom contribui din nou la constructia moderna a Europei si civilizatiei mondiale prin ceea ce vom face.

Avem cel mai prost randament la hectar pentru culturile de cereale si cea mai mica suprafata de culturi bio din Uniunea Europeana. 80% din populatia care se ocupa de agricultura are peste 65 de ani, iar in peste 90% din exploatatii se face agricultura de subzistenta. Cat ne costa sa investim ca sa facem din agricultura un motor al economiei romanesti? Merita?

Calin Georgescu: Daca ne gandim serios la interesul national, trebuie sa vedem ca realitatile de azi se pot schimba destul de rapid. Ceea ce percepem acum drept un handicap poate deveni un avantaj competitiv. Daca din 9,7 milioane de hectare arabile in prezent 4 milioane sunt nelucrate, este un fapt ca s-ar putea sa redevenim principalul granar al Europei destul de curand.

Important este ca totul sa se bazeze pe realism si pe o vointa politica ferma, iar acestea se construiesc pe seriozitate si adevar. Agricultura poate deveni pentru noi, ca tara, o nisa de dezvoltare pe termen lung si foarte lung. Romania are un potential urias in aceasta privinta care, impreuna cu resursa umana competenta, poate constitui unul dintre motoarele dezvoltarii moderne a tarii.

Cam cat ar trebui sa investim in Educatie ca sa ajungem din urma tarile europene?

Calin Georgescu: Calculele facute acum doi ani si confirmate printr-o dezbatere publica larga au aratat ca noi putem sa ajungem in 2030 sa depasim media de atunci a UE. Avem si acum capacitatea sa atingem acest obiectiv. Trebuie insa sa intelegem necesitatea stabilirii unor prioritati clare in domeniul investitiilor. Este esential modul in care vom reusi sa consumam din ce in ce mai putine resurse pentru a produce o valoare adaugata din ce in ce mai mare. Asta este solutia viitorului peste tot in lume.

Noi insa avem o capacitate potentiala mai mare decat alte tari din regiune. Da, Romania nu are inca experienta altor tari cu traditie industriala, dar conteaza foarte mult dinamismul mediului privat, capacitatea de a asimila si pune in valoare standarde tehnologice de varf. Avem posibilitatea sa devenim parteneri credibili pentru drum lung, iar acest statut se castiga prin proiecte realizate, prin fapte concrete.

Investitiile care se fac in domeniile principale ale societatii vor da roade peste cativa ani. Romania are nevoie de solutii pe termen scurt. Ce facem azi?

Calin Georgescu: Acum, mai mult ca oricand, avem nevoie de pasi reali spre o conciliere nationala. Eu consider ca, prin actiuni intelepte si bine tintite, o asemenea situatie ar putea lua nastere destul de curand. Resorturile si energia exista, ele trebuie doar puse in miscare. Daca ne insusim cu atentie exemplele de reusite obtinute pe plan local, vedem ca generalizarea succesului poate deveni aproape inevitabila. Romania are inca posibilitatea sa accelereze trecerea prin etape pe care alte tari le-au parcurs in mai mult timp.

Rezistenta la greu, capacitatea de inovare si adaptare sunt calitati esentiale ale poporului roman. Va trebui sa invatam mai bine imbinarea dintre proiectele individuale si cele comunitare. Va trebui sa gasim caile rationale pentru formarea si consolidarea capitalului national. Pentru aceasta trebuie sa credem cu tarie ca aceasta tara are viitor si ca destinul ei se afla in mainile oamenilor de aici. Mai cu seama tinerii nu trebuie sa uite asta.

De ce este interesat FMI cat cheltuim, cand ar trebui sa se preocupe de ce venituri avem, asa cum face orice creditor?

Calin Georgescu: In orice situatie trebuie sa pornim de la realitatea existentei unui contract intre statul roman, pe de o parte, si FMI, Uniunea Europeana si Banca Mondiala, pe de alta parte. Rolul acestei intelegeri, care trebuie sa fie respectata, este acela de a ne ancora in sistemul institutiilor de credit internationale, cu toate consecintele pe care le implica.

Cred ca trebuie sa fim foarte seriosi si bine pregatiti cand discutam despre aplicarea mecanismelor economiei de piata. Daca vrem sa fim respectati, in primul rand trebuie sa ne respectam pe noi insine si sa ne asezam la masa tratativelor cu lectiile bine invatate. In rest, cred ca orice alte aspecte pot sa fie armonizate, prin bunavointa si spirit constructiv.

Sursa: http://www.certitudinea.ro/articole/modelul-de-Tara/view/calin-georgescu-cred-in-institutia-poporului-roman