Si Deus nobiscum, quis contra nos?
Îndrăzneşte să cunoşti!
Ducit Amor Patriae
Tot ceea ce este necesar ca răul să triumfe este ca oamenii buni să stea cu mâinile în sân.
(Edmund Burke)
Încearcă să nu fii un om de succes, ci un om de valoare! (Albert Einstein)
Nu voi fi un om obişnuit pentru că am dreptul să fiu extraordinar. (Peter O`Toole)
Modestia este, faţă de merit, ceea ce este umbra pentru figurile dintr-un tablou: îi dau forţă şi relief. (La Bruyere)
Maestru este numai acela care este dăruit cu harul de a învăţa pe alţii. Cu adevărat maestru este numai cel care, având el însuşi multă bogăţie sufletească, ştie să dea tot, ştiinţă, pricepere şi suflet, fără intenţii preconcepute şi fără să aştepte nimic în schimb. (Octavian Fodor)

Talent hits a target no one else can hit, genius hits a target no one else can see. (Schopenhauer)
We are what we repeatedly do. Excellence, then, is not an act, but a habit. (Aristotle)

Thursday, October 28, 2010

Învăţământul privat de artă: Cum? Unde? De ce? De ce nu?

In timpul comunismului, întregul învăţământ practica pedagogia industrială, de tip Pestalozzi, în care se impunea şcolarizarea cât mai multor elevi la un standard mediu. Talentele şi copiii cu aptitudini peste medie erau ignoraţi în perioada gimnazială, dar se puteau dezvolta în paralel la “cercurile” de la “Casa pionierilor”. Nivelul de performanţă atins nu era extraordinar, dar menţinea în “funcţie” talentele cu care erau înzestraţi. Mai târziu, puteau urma cursurile unei facultăţi de specialitate, care aveau întotdeauna cele mai puţine locuri din sistemul de învăţământ.

Era şi bine şi rău. Bine, pentru că induceau un prestigiu uriaş domeniului artistic; rău, pentru că foarte multe talente se pierdeau chiar la examenul de intrare, unde criteriul de bază era acumularea, nu înzestrarea. În mare, lucrurile au rămas neschimbate în sistemul educaţional de stat, fără o compensare pe măsură în cel privat. În aceste condiţii, învăţământul de artă s-a “refugiat”, pe de o parte, în puţinele Universităţi private care au facultăţi sau catedre specifice domeniului amintit, dar, mai ales, în proiectele şi programele câtorva asocialţii şi fundaţii.

Universităţile private: puţină artă şi doar actoricească


În privinţa universităţilor private, dintre cele aproximativ 70 existente, foarte puţine au facultăţi sau catedre aferente artei, iar acelea s-au îngrămădit spre actorie sau regia de teatru şi film (“Hyperion”, Universitatea Ecologică Bucureşti, Colegiul Universitar Waldorf, “Tibiscus” - Timişoara). Cea mai redutabilă în acest sens este Universitatea “Hyperion”, cu o foarte puternică Facultate de Arte, care pregăteşte studenţi la actorie, regie de teatru şi film, imagine film şi TV, fotografie. Dintre actorii care au terminat aici, unii sunt déjà cunoscuţi şi au intrat în componenţa unor teatre de prestigiu: Răzvan Hâncu, Anemona Niculescu (TNB), Delia Seceleanu (Teatrul de Comedie), Ştefan Cepoi (Teatrul Naţional din Craiova), Georgiana Mazilu (Constanţa), Sebastian Lupu şi Mirela Niţă (Oradea), Denis Ştefan. Printre profesorii care predau la Hyperion se numără Maia Morgenstern, Virgil Ogăşanu, Magda Catone, Tomi Cristin, Ruxandra Sireteanu, Mircea Anca, Damian Crâşmaru, Rodica Mandache.

Eusebiu Ştefănescu, decanul facultăţii, are două “nedumeriri”. Una este legată de “struţo-cămila” învăţământului de stat, care este garantat în Constituţie ca fiind gratuit, dar şi-a creat extensii de locuri contra cost. Ceea ce lui Eusebiu Ştefănescu i se pare neconstituţional, pe de o parte, şi o formă de concurenţă neloială faţă de facultăţile private pe de altă parte. A doua “nedumerire” (de fapt, supărare de-a dreptul), este aceea că legislaţia impune profesorilor care predau în universităţi să aibă doctoratul în domeniu, ceea ce i se pare o absurditate. “Cum să cer eu Maiei Morgenstern sau lui Damian Crâşmaru să-şi dea doctoratul? N-au destulă autoritate profesională? Care e scopul cursurilor predate? Nu să formeze profesionişti? Eu n-o să fiu niciodată de acord ca actoria sau regia să fie predate de persoane care au doctoratul, dar niciun fel de practică în domeniu”. Interesant e că Eusebiu Ştefănescu este profesor doctor…

Fundaţia Calea Victoriei: artă pentru toţi


Învăţământul de artă, înţelegând prin aceasta inclusiv (sau mai ales) artele plastice, a fost obligat să se restrângă la programele şi proiectele unor ONG-uri. Iar cele care şi-au propus să îmbine educaţia cu domeniul artistic de referinţă sunt destul de puţine: Fundaţia Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, Asociaţia IRSCA Gifted Education, Fundaţia Calea Victoriei şi nou înfiinţata Fundaţie “Avangarda”. Deşi au acelaşi domeniu de referinţă şi aceleaşi principii de bază, ele sunt diferite între ele, prin target. Astfel, Fundaţia Calea Victoriei se adresează tuturor, dar programele, atelierele şi cursurile de aici sunt diferenţiate pe categorii de vârstă. Cu precădere atelierele de creaţie se adresează copiilor şi tinerilor.

Dar ceea ce o delimitează clar de celelalte fundaţii, este faptul că se adresează educaţional exclusiv celor interesaţi de cultura umanistă. “Nu ne adresăm olimpicilor, ci oamenilor normali care doresc să se formeze şi să se iniţieze în domenii concrete din zona ştiinţelor umaniste” – spune Sandra Ecobescu, unul dintre cei trei membri fondatori ai Fundaţiei (ceilalţi doi sunt Neagu Djuvara şi Irina Grigore). “Spre deosebire de educaţia tradiţională, care se concentrează pe colectarea de informaţii, fără a avea ca rezultat un sistem articulat de gândire sau o cultură generală solidă, cursurile noastre pun un accent deosebit asupra creativităţii şi dialogului deschis dintre profesor şi cursant”. În privinţa cursurilor de arte plastice, enumerăm câteva care se desfăşoară hiar în această perioadă: Curs de modelaj pentru copii (din 16 octombrie), Curs de modelaj în lut (din 14 octombrie), Atelier de mozaic (9 octombrie), Atelier de pictură şi creativitate (4 octombrie), Atelier de grafică (23 octombrie), Atelier de dans pentru copii (20 octombrie), Jocul de-a pictorul (30 octombrie) etc.

Fundaţia Dan Voiculescu: educaţie complementară pentru „excelenţi”


ONG-urile cu cea mai clară şi mai targetată activitate (în sensul că se referă la educaţia de excelenţă, care cuprinde şi creaţia artistică) sunt Fundaţia Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României şi Organizaţia IRSCA Gifted Education.
În 2007, Fundaţia Dan Voiculescu a înfiinţat Clubul de Excelenţă, care reuneşte pe unii dintre cei mai buni tineri, cu rezultate şi performanţe deosebite, în mai multe domenii de activitate, printre care şi arta. Pentru a-i susţine în dezvoltarea talentului artistic şi completarea abilităţilor individuale, dar şi pentru a le oferi şansa de a fi cunoscuţi, fundaţia organizează, din 2007 în fiecare an, cursuri de pictură, desen, modelaj, grafică şi alte programe speciale de educaţie complementară. În plus, faţă de o pregătire de specialitate, aceşti tineri beneficiază şi de un program de consiliere psihologică, prin care sunt ajutaţi să-şi dezvolte creativitatea şi să-şi atingă nivelul maxim de potenţial

Vorbind despre necesitatea unor astfel de programe, în special în rândul tinerilor artişti, psihologul Trisi Nicoleta Cristea, director al Fundaţiei Dan Voiculescu, spune: “Pentru o dezvoltare armonioasă, copiii şi tinerii au nevoie de a acumula cunoştinţele în domenii conexe, complementare, prin programe de dezvoltare a inteligenţei emoţionale, care au rolul de a-i ajuta să se cunoască mai bine şi de a-şi clădi propriul drum, conform nu numai aspiraţiilor, cât şi aptitudinilor personale”. Printre cei mai talentaţi tineri ai Clubului de Excelenţă al Fundaţiei Dan Voiculescu se numără tinerii pictori Radu Chiruţa (18 ani), Miruna Botezan (15 ani), Daniel Nolevschi (17 ani), Mihnea Mihail (14 ani), dar şi supertalentaţii muzicieni Mircea Dumitrescu („Micuţul Paganini”, în vârstă de 12 ani), Andreea Tuduriu (o voce excepţională, care a luat marele premiu la festivalul internaţional “Little Stars”, organizat în Sankt Petersburg, anul acesta (11 ani), Matei Bucur Mihăescu (15 ani, pianist şi compozitor de muzică clasică), Mircea Gogoncea, cel mai premiat elev din România (121 diplome în 7 domenii diferite: Chitară clasică, Matematică, Informatică, Creaţie literară, Teatru, Pictură, Fotografie).

Gifted Education, un concept pentru mase, dar şi pentru supradotaţi


Promotorul educaţiei de excelenţă în România este Prof. Dr. Florian Colceag. În 2004, el a înfiinţat organizaţia IRSCA Gifted Education, care urmăreşte, printre altele, să creeze un mediu armonios pentru dezvoltarea inteligenţelor multiple, a creativităţii umane şi a realizării personale.

„Educaţia de excelenţă este o formă a educaţiei de masă cu programe specifice, orientate spre dezvoltarea abilităţilor tuturor copiilor” – spune Florian Colceag. În 2005, IRSCA Gifted Education a iniţiat şi a fondat EDUGATE – Consorţiul Român pentru Educaţia Copiilor şi Tinerilor Supradotaţi şi Talentaţi. Printre talentele artistice descoperite şi susţinute de IRSCA se numără: Noni Ene (canto clasic), Alexandra Abrudan (violonistă), Ana-Cristina Silvestru (pianistă), Mircea Ştefan Gogoncea (chitară clasică), Monica Hurdubei (pianistă), Maia Ştefana Oprea (pictoriţă, aflată acum în SUA), Ştefan Lucuţ (graphic designer).

Cel mai nou proiect extracurricular al IRSCA (coordonat de Lajos Kristof, un fost copil instituţionalizat, descoperit şi „crescut” de Florian Colceag) este Academia inteligenţelor, care va cuprinde, printre altele: Clubul de teatru (25 de copii), Clubul de dans (40 de copii), Clubul redacţiei revistei ARTES (20 de copii). Tot Lajos Cristoff a organizat anul trecut, în cadrul IRSCA, şi Festivalul Steluţelor...

Se pune totuşi întrebarea: de ce nu se predau artele plastice în liceele sau facultăţile private? E simplu: costurile! Salariile profesorilor sunt deduse din taxele şcolare. Or, disciplinele vocaţionale au avut întotdeauna un număr mai mic de aspiranţi decât celelalte, ceea ce înseamnă că numărul profesorilor tinde să fie egal cu cel al studenţilor. Ceea ce implică nişte taxe enorme şi, evident, tăierea elanului vocaţional. Atât din partea instituţiilor private, cât şi din partea posibililor studenţi..

Autor: Miron Manega

Sursa: http://www.certitudinea.ro/articole/arte-vizuale/view/invatamantul-privat-de-arta-cum-unde-de-ce-de-ce-nu


No comments: