"Exista posibilitatea de a avea in sala un cursant care sa aiba mai multa experienta de business decat trainerul. Un trainer bun de MBA trebuie sa fie avocatul diavolului", este de parere Adriana Dutescu, director al Bucharest School of Management (BSM), care ofera unul dintre cele mai vechi mastere de business de pe piata. Cu toate acestea, sarcina celui care preda in cadrul unui program de MBA nu este tocmai usoara. Pentru ca nu poti aparea oricum in fata unei clase in care unii dintre cursanti au afaceri de milioane pe mana si coordoneaza echipe de sute de angajati."Cu siguranta, acest challenge impune si implica o atitudine deosebita din partea trainerului, pentru ca, in final, fiecare contributie a studentilor sa sporeasca valoarea adaugata a experientei pentru toti cei din sala", spune directorul BSM.
Pe scurt, trainerul trebuie sa fie un profesionist cu "state" relevante in domeniul sau de business, care sa aiba un bun istoric profesional dovedit si abilitati de a interactiona si de a comunica eficient cu un public eterogen si matur.
Incepand cu anul 1998 si pana in 2005, BSM a pregatit 63 de traineri romani in Canada, pentru a aduce know-how-ul de acolo pe piata locala. In prezent, la programul BSM predau 18 profesori romani si 8 canadieni, acestia din urma venind in Romania punctual, cate doua saptamani pe an. Sistemul de evaluare este biunivoc, intrucat profesorul are rolul de a administra derularea cursului si de a fluidiza schimbul de idei al cursantilor, cursanti care, la randul lor, evalueaza profesorul, completand un chestionar la finalul cursului.
Desi, spune Dutescu, nivelul de salarizare al unui trainer in MBA-ul Romano-Canadian se situeaza la nivelul mediu al tarifului orar de pe piata de profil, cei care au dobandit aceasta calitate au alte motivatii decat cele financiare pentru a se implica intr-un program atat de dur. De ce dur? Pentru ca trainerii sunt evaluati de catre cursanti la sfarsitul cursului si, in functie de evaluarile primite sunt recompensati financiar, dar si "permanentizati" sau, dimpotriva, "concediati" din program. "Dupa evaluarea pe care studentii o fac profesorilor, acestia sunt platiti, iar noi decidem daca ii mai tinem sau ii inlocuim", precizeaza directorul BSM.
Bucharest School of Management are aproximativ 100-110 cursanti pe an. "Ideal este sa avem 45 de cursanti intr-o serie. Acum doi ani am avut un varf din acest punct de vedere, de 63 de cursanti", spune Dutescu, adaugand ca aceasta nu este cea mai buna formula, intrucat este important sa se exprime toata lumea, astfel incat varianta preferata este aproximativ 50 de cursanti in fiecare din cele doua serii.
In 1994, varianta de program INTENSIV, cu renuntarea la job si implicarea permanenta, zi de zi, in programul MBA, a fost singura acceptata de catre partenerul canadian care a asigurat pentru o vreme finantarea MBA-ului Romano-Canadian in Romania. Insa datorita faptului ca urmarea acestuia insemna iesirea din activitate a managerului respectiv pentru aproape un an de zile, incepand din 2000, BSM a lansat si o varianta de MBA "in action", care presupune cursuri in fiecare miercuri seara si sambata toata ziua, si care, spune Adriana Dutescu, s-a dovedit a fi mult mai apreciata de catre managerii romani.
Dovada sta faptul ca de anul acesta s-a renuntat complet la varianta intensiva. "Varianta in action presupune aceleasi cursuri, fara nicio diferenta de continut, doar ca ele se desfasoara pe durata a doi ani de zile", spune Adriana Dutescu,
Programul are patru module, iar structura cursantilor este destul de eterogena, de la medici, politehnisti si pana la filologi sau sociologi. In primele doua module, se merge pe acumularea de cunostinte, abilitati si instrumente de management necesare in interactiunea cu toate functiunile unei companii (HR, marketing, finance), precum si importanta legaturilor care exista intre ele.
In al treilea modul, cursantii aleg intre doua specializari, marketing sau finante. Modulul patru este integrator, avand rolul de a-i oferi cursantului o imagine de ansamblu a businessului necesara top managementului, in care piesele "puzzle"-ului sunt integrate, conexiunile sunt facute.
Potrivit directorului BSM, programul se pliaza pe specificul scolii nord-americane de business, dar are si o puternica componenta locala, pe care o dau trainerii din zona de business romanesc. "Exista o reteta nord-americana, la care se adauga specificul local", spune Dutescu, care precizeaza ca, uneori, e mai importanta aceasta din urma, pentru ca managerii care aleg sa faca un MBA in Romania lucreaza aici si au nevoie de un input local.
Costul MBA-ului BSM este de 10.000 de euro si se poate plati in cinci transe pentru a minimiza riscul financiar al cursantilor, intrucat aproximativ 10-12% dintre acestia pica anual.
"Si la Harvard exista un procent de 2% dintre absolventi care nu ajung CEO. Exista un procent de esec peste tot in lume", spune Dutescu, precizand ca un curs picat nu se mai poate recupera.
MBA-ul te schimba radical ca personalitate si te determina sa iti depasesti limitele. Desi este de parere ca poti sa ai zeci de diplome si sa ramai la nivelul colectionarii de hartii, Adriana Dutescu crede ca unul dintre cele mai importante atuuri pe care ti le aduce un MBA este gandirea structurata si faptul ca se lucreaza mult in echipa.
"E un laborator unde simulam conflictele si problemele care apar in viata reala. Este foarte importanta sinergia grupului", afirma ea. Un program de MBA ia specialistii si ii pregateste sa fie manageri generali, sa managerieze un business de la A la Z.
Managerii romani stau cel mai prost la nivelul abilitatilor soft, pe care nu le-au dobandit si nu le-au utilizat foarte mult pana acum, iar acestea sunt o parte importanta intr-un program de MBA. Media de varsta este de 33 de ani. "Este o varsta la care cu greu iti mai faci prieteni. E ca in armata, la MBA iti faci prieteni pe viata", explica Dutescu.
Costurile unui MBA in strainatate sunt mai mari decat cele pentru programele care se predau la nivel local si acest lucru este firesc pentru ca si return on investment (rentabilitatea investitiei) este ridicat la final si are legatura cu salariile mai mari.
Principalul avantaj al pietei din Romania, care este relativ tanara la capitolul management, este faptul ca poti sa lucrezi pe masura ce inveti si sa aplici din mers ce ai invatat. Dezavantajul este ca mediul de business nu este atat de dezvoltat ca in alte tari cu traditie.
Chiar daca anumite companii vor sa promoveze printre angajati pe absolventii de MBA, businessul in sine vine in continuare pe locul intai. Daca apare o problema in firma, cursantul nu mai este cursant si trebuie sa redevina manager.
Iar cum businessul autohton este putin haotic, este greu de planificat de la o zi la alta programul unui manager.
In strainatate, si media de varsta a celor care aleg sa urmeze cursurile unui MBA este mai ridicata decat in Romania, ajungand pana la 37-38 de ani. 35% dintre cursantii BSM sunt ingineri sau absolventi de facultati cu profil tehnic. 25% sunt economisti. De asemenea, sunt bine reprezentati medicii care lucreaza in pharma, avocatii, sociologii sau jurnalistii. Piata programelor de MBA este estimata la aproape 3 mil. euro in acest an.
"Cel mai bine reprezentate industrii sunt bankingul, IT-ul, marketingul, retailul sau pharma. Avem cate unul-doi antreprenori pe serie", spune directorul programului.
Cat priveste cresterea salariilor dupa absolvirea unui program de MBA, Adriana Dutescu este de parere ca nu exista retete din acest punct de vedere. "Avem absolventi care au ajuns de la 1.500 de euro pe luna la salarii de mii de euro", afirma ea, desi nu crede ca acesta este principalul avantaj al unui MBA, ci faptul ca te ajuta, in primul rand, sa te repozitionezi.
"Frustrarile, de cele mai multe ori, nu pleaca de la nemultumiri legate de salarii, ci, mai degraba de la faptul ca ai vrea sa faci anumite lucruri, dar nu esti inteles", incheie Dutescu.
Sursa: http://www.profesiionline.ro/
No comments:
Post a Comment