Noile prevederi ale Statutului pentru Organizarea şi Funcţionarea BOR prevăd că Patriarhul este ales de către Colegiul Electoral Bisericesc, alcătuit mai bine de jumătate din laici, prin vot secret, dintre doi sau trei candidaţi desemnaţi de Sfântul Sinod. În cazuri excepţionale, se poate admite şi un singur candidat.
Pe 12 septembrie Sinodul va desemna candidaţii pentru scaunul de Patriarh. După alegerea prezidiului Şedintei Sfântului Sinod, a celui care va conduce şedinţa, a secretarului, asistenţii arată cele două urne goale în care se vor introduce buletinele de vot. Buletinele poartă pe unul din colţuri ştampila Sfântului Sinod şi pe care sunt înscrişi, în ordinea dipticelui, ierarhii eligibili.
La apelul secretarului de şedinţă, fiecare votant primeşte buletinul de vot şi, mergând într-un loc special amenajat, bifează, cu frică de Dumnezeu şi sub insuflarea Duhului Sfânt, numele celui pe care îl crede vrednic să fie ales. După ce sărută Sfânta Evanghelie, depune buletinul în prima urnă. Preşedintele numără buletinele, trecându-le în urna următoare. Apoi desface fiecare buletin, îl arată celor doi asistenţi, citeşte cu voce tare numele bifat şi îl depune în prima urnă. Voturile sunt înscrise de secretar în dreptul numelui candidatului înscris pe listă.
Devine primul candidat desemnat cel care a obţinut majoritatea absolută, adică jumătate plus unu din numărul de voturi valabil exprimate. La fel se procedează şi pentru următorii candidaţi. În caz că nu se întruneşte majoritatea absolută, se repetă scrutinul. În caz de paritate, decid sorţii.
Alegerea noului Patriarh se face în aceeaşi zi în care au fost desemnaţi candidaţii. Şedinţa Colegiului Electoral Bisericesc este prezidată de Mitropolitul, Arhiepiscopul sau Episcopul cu cea mai mare veche hirotonie, dacă nu se numără printre candidaţi.
Pe durata şedinţei electorale, niciun membru al Colegiului nu poate părăsi sala decât motivat, cu încuviinţarea Preşedintelui, care este asistat de doi sau trei membri mireni ai Colegiului, propuşi câte unul de către fiecare candidat la scaunul Patriarhal şi aprobaţi de Colegiu.
Pe 12 septembrie Sinodul va desemna candidaţii pentru scaunul de Patriarh. După alegerea prezidiului Şedintei Sfântului Sinod, a celui care va conduce şedinţa, a secretarului, asistenţii arată cele două urne goale în care se vor introduce buletinele de vot. Buletinele poartă pe unul din colţuri ştampila Sfântului Sinod şi pe care sunt înscrişi, în ordinea dipticelui, ierarhii eligibili.
La apelul secretarului de şedinţă, fiecare votant primeşte buletinul de vot şi, mergând într-un loc special amenajat, bifează, cu frică de Dumnezeu şi sub insuflarea Duhului Sfânt, numele celui pe care îl crede vrednic să fie ales. După ce sărută Sfânta Evanghelie, depune buletinul în prima urnă. Preşedintele numără buletinele, trecându-le în urna următoare. Apoi desface fiecare buletin, îl arată celor doi asistenţi, citeşte cu voce tare numele bifat şi îl depune în prima urnă. Voturile sunt înscrise de secretar în dreptul numelui candidatului înscris pe listă.
Devine primul candidat desemnat cel care a obţinut majoritatea absolută, adică jumătate plus unu din numărul de voturi valabil exprimate. La fel se procedează şi pentru următorii candidaţi. În caz că nu se întruneşte majoritatea absolută, se repetă scrutinul. În caz de paritate, decid sorţii.
Alegerea noului Patriarh se face în aceeaşi zi în care au fost desemnaţi candidaţii. Şedinţa Colegiului Electoral Bisericesc este prezidată de Mitropolitul, Arhiepiscopul sau Episcopul cu cea mai mare veche hirotonie, dacă nu se numără printre candidaţi.
Pe durata şedinţei electorale, niciun membru al Colegiului nu poate părăsi sala decât motivat, cu încuviinţarea Preşedintelui, care este asistat de doi sau trei membri mireni ai Colegiului, propuşi câte unul de către fiecare candidat la scaunul Patriarhal şi aprobaţi de Colegiu.
No comments:
Post a Comment