Compania ideala: cat se lucreaza in companiile romanesti?

Putem spune, fara teama de a gresi, ca, in ultima perioada, in Romania a crescut productivitatea muncii. Care sunt cauzele acestui fenomen: - stilul de lucru al multinationalelelor - primele organizatii care au avut preocupari efective si nu doar declarative pentru cresterea productivitatii muncii au fost organizatiile multinationale care, in cele mai multe dintre cazuri, au aplicat scheme simple si verificate de crestere a productivitatii muncii; - investitiile straine (altele decat cele multinationale) - fara expertiza multinationalelor, acestea au fost interesate si ele de cresterea productivitatii muncii; au urmarit pur si simplu acest lucru, mai ales sub raport financiar (cat cheltuiesc cu resursele umane si ce obtin) si chiar daca uneori au luat masuri ce pot parea lipsite de etica (concedieri, negocieri salariale dure, etc.) in general si-au atins tintele; - cresterea posibilitatilor de investitii tehnologice in economia romaneasca - capacitatea antreprenorilor romani de a investi in tehnologie a crescut, in consecinta si productivitatea muncii; - formarea de specialisti bine pregatiti din punct de vedere procedural in mai toate domeniile functionale - asta inseamna ca din ce in ce mai rar "s-a inventat roata"; experienta si cunostintele capatate in timp de specialistii romani s-au vazut si nin cresteri de productivitatea muncii; putem spune ca primul val de "specialisti procedurali" a fost format, astfel good practice -ul poate fi folosit fara probleme; - cresterea sensibila a salariului mediu a dus la mult mai multe posibilitati pentru romani de a-si petrece timpul liber (vacante, weekenduri, program de seara, etc.); astfel, pentru a putea "profita" de aceste posibilitati romania au fost mult mai concentrati sa isi termine treaba cu bine la serviciu intr-un timp cat mai scurt; Cresterea productivitatii muncii a lasat "urme" si in ceea ce priveste raportul dintre timpul petrecut la serviciu si timpul la dispozitie personala. Din ce in ce mai mult top si middle managerii isi incheie programul de lucru in limite reszonabile. Este adevarat, timpul alocat businessului depaseste in continuare cele 8 ore clasice pe zi, dar din ce in ce mai rar putem vorbi (spre deosebire de acum 5 ani, spre exemplu) de persoane care muncesc, practic, in continuu. In general vorbind, organizatiile mici si afacerile noi sunt cele mai dezorganizate. Aici inca intalnim cazuri frecvente in care personalul depaseste sensibil cele 8 ore pe zi alocate serviciului. In primul rand datorita dezorganizarii sau datorita serviciilor (poate ieftine) dar de slaba calitate (se intampla de multe ori ca programul sa fie dat peste cap de o intalnire ratata sau reprogramata dupa cateva ore sau din cauza asteptarii unui fax peste limitele promise). Iarasi, acest tip de organizatii au, in general, o piata instabila si pot aparea comenzi, lucrari, proiecte neprevazute dar care sunt preluate pentru a asigura cresterea companiei. Antreprenorii compenseaza mai rar prin plata birocratica a timpului lucrat peste program (institutia birocratica a pontajului nu este foarte populara in acest mediu) dar o fac mai ales prin prime sau alt fel de participari in functie de rezultatele atinse. Afacerile solide, deja cu traditie, cu branduri puternice si piete stabile sunt cele care asigura cel mai des programe de lucru echitabile. In aceste medii, depasirea programului de lucru este recompensata mai ales prin plata birocratica a orelor suplimentare si in general, depasirea programului de lucru se datoreaza mai ales unor proiecte noi sau sezonalitatii (unde este cazul ) muncii. Un motiv pentru care se intampla acest lucru este si conceptia organizationala care se opune programului de lucru incarcat si, in conditiile in care companiile nu sunt atente, depasirea programului de lucru poate deveni un factor de accentuare a fluctuatiei. Ce fel de program de lucru intalnim, pe categorii de posturi: - middle si top managerii au in general program de lucru flexibil; isi concentreaza eforturile pe atingerea obiectivelor si nu pe respectarea orelor de program; in multe cazuri isi compun o zi de lucru "extinsa" pigmentata cu intreruperi pentru rezolvarea problemelor personale; astfel, se poate creea un melanj intre a rezolva probleme de business si personale; pentru a reusi, managerii trebuie sa isi planifice cu atentie activitatea si sa respecte "cu sfintenie" reguli de desfasurare a intalnirilor de business; putem estima timpul alocat rezolvarii obiectivelor profesionale la 9-11 ore pe zi, cu, eventual, 1-2 sambete "scurte" lucrate intr- luna; - specialistii au in general un program standard; in perioadele in care au de definitivat proiecte se poate intampla sa lucreze peste program; "incarcari" ale programului de lucru mai sunt intalnite si in cazurile in care invata metode de lucru noi, in perioadele de invatare si de implementare; - debutantii au, ca si specialistii, program standard cu diferenta ca in anumite cazuri li se cere un volum mai mare de munca sau un timp suplimentar alocat activitatilor de invatare tocmai pentru a "iesi" din aceasta categorie. Un punct foarte sensibil este cel al concediilor. Exista multe exemple de "bad practice" in acest sens, este adevarat, in continua scadere. Putem enumera: - "bad practice" de companie - neacordarea concediului de odihna in totalitate, lipsa de intelegere pentru concediile legate de motive personale, greutati in acordarea concediilor legate de maternitate; - "bad practice" al salariatilor - concedii medicale nejustificate, prelungirea "tacuta" a concediilor de odihna cu o zi -doua, inainte de plecarea efectiva sau la reintoarcere, inventarea de motive pentru acordarea de concedii din motive personale.

Sursa: http://www.jobavantaj.ro/