Monday, January 30, 2012
Thursday, January 26, 2012
PROFESORUL FLORIAN COLCEAG SE MAI ADRESEAZĂ O DATĂ SURZILOR DIN GUVERN ŞI DIN OPOZIŢIE
În toamna anului 2010, la invitaţia profesorului Florian Colceag, a venit în România (din Australia), Merrik Chatfield, unul dintre cei mai mari specialişti din lume în managementul crizelor. Prezenţa lui a trecut, evident, neobservată şi nesemnalată de presă. Singura publicaţie (online) care a făcut-o, totuşi, a fost CERTITUDINEA.
Merrik Chatfield conduce o echipă de experţi în managementul crizelor şi al dezastrelor de orice fel şi face asta de 36 de ani (în România nici nu se ştia până acum că există şi o astfel de formă management). Expertul australian a colaborat cu 40 de guverne din Asia, ţările din Pacific, America de Nord, Europa şi Orientul Mijlociu printre care: Afganistan, Australia, Bangladesh, Cambodgia, China, Timorul de Est, Fiji, Hong Kong, India, Indonezia, Iordania, Laos, Malaezia , Maldive, Mongolia, Myanmar, Nepal, Noua Zeelandă, Coreea de Nord, Pakistan, Papua Noua Guinee, Filipine, Samoa, Insulele Solomon, Sri Lanka, Suedia, Elveţia, Tadjikistan, Thailanda, Tonga, Tunisia, Turcia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Vietnam etc.
Scopul invitaţiei a fost iniţiativa lui Florian Colceag de a inaugura şi în România un institut de management al crizelor. Australianul a fost dus de profesor la Preşedinţie, la Parlament, la Guvern şi la o parte din opoziţie; a văzut, a „scanat”, şi-a luat notiţe şi s-a apucat de treabă împreună cu profesorul Florian Colceag.
La vremea aceea, îmi puneam următoarea întrebare retorică: pe mâna cui vor merge Preşedinţia şi Guvernul: pe mâna lui Merrick Chatfield, sau pe mâna lui Jeffrey Franks? Între timp am aflat...
Profesorul Colceag nu a renunţat la „utopia” lui de a salva România, mai ales că nu este o utopie decât în contextul actual. Dar, dacă acest context se va schimba (sau va pica), principiile elaborării programelor de management al crizelor sunt aceleaşi. Adică acestea:
1) colaborarea între instituţiile statului şi feedback-ul între acestea pe realizarea obiectivelor interdependente
2) dialogul public-privat în luarea deciziilor, precum şi obligativitatea studiilor de impact înaintea trecerii lor prin parlament
3) obligativitatea prin proceduri a trecerii proiectelor legislative sau a hotărârilor de guvern prin filtrul analizelor specialiştilor din domeniu în urma efectuării studiilor de impact
4) obligativitatea prin proceduri a transparenţei decizionale şi a responsabilităţii manageriale cu introducerea sistemului de penalităţi în cazul încălcării acestor principii
5) obligativitatea introducerii sistemului responsabilităţii corporatiste sociale şi de mediu şi a plăţii daunelor colaterale cu obligativitatea remedierii pagubelor şi refacerii echilibrelor, de două ori mai mari decât ce s-a produs
6) întărirea şi certificarea sistemului de policy making şi de continuitate al programelor de dezvoltare pe termen lung prin racolarea de specialişi în diferite domenii ce rămân stabili în sistem indiferent de fluctuaţiile politice
7) introducerea informatizării administraţiei şi a comunicării bazelor de date în vederea eficientizării procesului administrativ cu intensificarea securităţii datelor (programe e-administration şi e-governance)
8) introducerea managementului în timp real prin informatizare, contabilizare automată a proceselor, tablou de bord cu direcţiile urmate şi evaluate şi organizare prin portofolii de acţiuni concrete pentru situaţii diverse
9) introducerea mecanismelor moderne de management al calităţii atât în conceperea, administrarea cât şi în desfăşurarea proceselor
10) introducerea cu obigativitate a mecanismelor de inovare sustenabilă şi a programelor de formare a resurselor umane necesare implementării inovării
11) introducerea selecţiei în instituţiile centrale a personalului pe baza nivelului de competenţă, responsabilitate, calitate şi implicare profesională10) introducerea în obligaţiile statului a managementului crizelor şi dezastrelor precum şi a asigurării calităţii pe toate direcţiile şi domeniile administrate
12) introducerea mecanismelor de schimbare a factorilor politici sau administrativi ce dovedesc ineficienţă, iresponsabilitate sau incompetenţă pe parcursul mandatelor lor şi a obligativităţii evaluării capacităţilor intelectuale, profesionale, de rezistenţă la stres, a cunoaşterii situaţiilor şi a înţelegerii mecanismelor, a nivelului de competenţă profesională, a sănătăţii lor mintale sau morale înaintea aprobării lor la candidatura pentru posturile de mare răspundere din stat
13) încurajarea colaborărilor cu diaspora naţională în vederea extinderii nivelului de colaborare cu alte ţări pe diferite programe economice, de mediu, de securitate sau de alte tipuri
14) introducerea mecanismelor de eradicare a corupţiei instituţionale şi de luptă anti-mafia şi anti-infracţionalitate
15) introducerea obligaţiei de muncă în favoarea comunităţii pentru persoanele ce beneficiază de ajutor social, pe direcţiile neacoperite de suficiente fonduri precum reforestarea sau curăţirea mediului de deşeuri industriale sau menajere
16) organizarea, instruirea şi orientarea mijloacelor necesare pentru răspunsul la situaţii de urgenţă, crize sau dezastre naturale, introducerea în fabricaţie a produselor necesare pe piaţa liberă
17) orientarea fondurilor europene către domeniile strategice de ieşire din criză şi dezvoltare sustenabilă, admiterea solicitărilor pe baza unor criterii de profesionalism, experienţă şi capacitate de implementare
18) crearea de fonduri de garantare-contragarantare şi creditare necesare măririi vitezei de rulare a fondurilor şi care să fie accesibile tuturor deponenţilor
19) introducerea unui sistem eficient de feedback cu utilizatorii care să permită atît ajustarea în timp real a reglementărilor pentru eliminarea contradicţiilor sau redundanţelor cât şi acoperirea cu proceduri acolo unde nu există şi sunt necesare, mărind astfel fluenţa absorbţiei de fonduri europene
20) introducerea unor mecanisme de asigurare a fluxurilor financiare conform strategiilor de dezvoltare prin ministerele de resort
21) introducerea unor mecanisme de parteneriat public-privat la nivelul beneficiarilor direcţi necesare managementului în timp real ale situaţiilor nou create, modernizării treptate a infrasturilor şi ajustării sustenabile a reglementărilor
22) introducerea unor mecanisme de asigurare prin audit a rigorii utilizării banilor publici sau din fonduri externe, feedback şi corectare, percepţie a problemelor, necesităţilor reale, resurselor şi oportunităţilor
23) introducerea unui mecanism format din experţi din diferite domenii ce stabilesc urgenţele finanţabile, nivelul fondurilor direcţionate din bani publici sau fonduri externe către dezvoltare sustenabilă sau consum
24) crearea unei platforme de prezentare către utilizatori a informaţiilor publice şi de prezentare a drumurilor şi strategiilor ce trebuie îndeplinite pentru a se obţine fondurile necesare conform unor rigori prestabilite
25) dezvoltarea mecanismelor de forsight, prognoză şi proiectare de politici publice necesare validării tehnice a propunerilor de lege prin studii de impact şi propunerii de soluţii
26) crearea de birouri şi proceduri ce minimizează pierderea de timp inutil pentru beneficiar în intereacţiunea cu administraţia cu ajutorul tehnicilor informatice, corelării bazelor de date la nivel instituţional şi dezvoltării de birouri specializate capabile să răspundă la toate solicitările necesare rezolvării unor probleme sau dezvoltării unor afaceri
27) introducerea unui sistem eficient de feedback cu beneficiarii diverselor servicii, produse sau servicii administrative care să permită atît informarea la zi şi educarea consumatorilor şi beneficiarilor, cât şi realizarea unor mecanisme de gestionare a calităţii şi de corectare a abuzurilor sau ilegalităţilor în toate domeniile şi direcţiile administrate de stat
Tuesday, January 24, 2012
Monday, January 23, 2012
Rugăciunea ortodocşilor pentru un ales al lui Dumnezeu
În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin !
Prea Sfântă Treime, Părinte, Fiule şi Duhule Sfinte, certat-ai neamul acesta al nostru cu secetă, boli şi pierderea avuţiei naţionale. Au flămânzit copiii Tăi, Doamne, au pierit bătrânii de mustrarea Ta şi rodul grânelor şi al muncii noastre s-a uscat sau a putrezit prin mânia Ta. În multe feluri ai mustraţ Stăpâne, pe poporul Tău, pe tineri şi pe bătrâni, pe voinici şi pe copilandri, căci toţi am greşit înaintea Ta şi ne-am abătut, am călcat poruncile Tale şi de dreptatea Ta nu ne-am adus aminte. S-a umplut paharul răbdarii Tale şi răuţătile noastre s-au înmulţit mai mult decât grindina şi seceta cu care ne-ai cercat. Ca nişte fii rătăcitori ne-am îndepărtat de Tine, dar azi ne întoarcem asemenea Fiului risipitor şi strigăm către Tine din adâncul inimii noastre îndurerate: Dumnezeul părinţilor noştri, care ai trimis harul şi pacea Ta peste înaintaşii noştri şi precum în vremurile grele ale neamului nostru ai ridicat la nevoie bărbaţi vrednici care au luat pe umerii lor greutăţile poporului, aşa ridică şi acum un bărbat cu suflet mare, gata de orice sacrificiu prin care să se răscumpere păcatele poporului nostru înaintea Ta, Stăpâne.
Dă-i harul Tău, pune în el virtuţile cereşti pe care le dai celor care te iubesc pe Tine şi dă-i binecuvântarea Bisericii Tale întemeiate pe sângele iubitului Tău Fiu.
Fă-l pe dânsul fiu adevărat al Bisericii Ortodoxe, binecuvântat de ierarhi şi iubit de popor că, deplin luminat cu lumina cunoştinţei Tale să ducă neamul acesta al Tău, Doamne, pe drumul salvării din necazurile în care propriile păcate l-au scufundaţ spre soarele Dreptăţii, Răsăritul cel de Sus, Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos.
Sfântă Maică a lui Dumnezeu, ajută neamul şi ţara noastră! Toate puterile cereşti, apăraţi pământul ţării noastre de năvălirile vrăjmaşului văzut şi nevăzut. Toţi sfinţii, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi!
adaptare după Rugăciune pentru Anul Acesta(2001), a Părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa
Sursa: http://maicaecaterina.ro
Thursday, January 19, 2012
Premiul „Traian Vuia” al Academiei Române
al Academiei Române în domeniul ştiinţelor tehnice,
pentru anul 2009
Logica neutrosofică şi fuziunea informaţiilor în ştiinţele tehnice
Prof. Florentin Smarandache şi-a concentrat atenţia spre cercetări ale matematicii aplicate din Fuziunea Informaţiei, domeniu al tehnologiei de vârf, care foloseşte date-informaţii primite de la surse de naturi diferite: mecanică, acustică, optică, electrică, electronică, din cadrul unor sisteme complexe de verificare şi control, cu aplicaţii militare: supravegherea teritoriului, urmărirea traiectoriei balistice, control antitero şi civile: meteorologie, trafic aerian, agricultură – evaluarea aeriană a culturilor. Întrucât între aceste date pot exista valori contradictorii, este necesară utilizarea unor modele matematice care să permită „filtrarea" informaţiilor, în vederea luării unei decizii optime şi corecte. A atras interesul specialiştilor prin „Teoria Dezert-Smarandache" în Fuziunea Informaţiei, teorie cunoscută pe plan internaţional şi utilizată în robotică, medicină, armată, cibernetică - un model matematic realizat împreună cu Dr. Jean Dezert din Franţa, cercetător la Oficiul Naţional pentru Studii şi Cercetări Aerospaţiale (ONERA). Este invitat pentru prezentarea de conferinţe şi lucrări ştiinţifice în diverse centre universitare din lume, sponsorizat de N.A.S.A. şi de N.A.T.O. A susţinut teze de doctorat la universităţi din Franţa, Canada, Italia, şi o teză de Masterat la Universitatea din Teheran, Iran. Noţiunile Smarandache în Teoria Numerelor Au ajuns cunoscute cunoscute pe plan internaţional: şirurile Smarandache, funcţiile Smarandache, constantele Smarandache incluse în prestigioasa „CRC Encyclopedia of Mathematics" de E. Weinstein, SUA, (http://mathworld.wolfram.com/).
Noţiunile de funcţii Smarandache sunt incluse şi în „Handbook of Number Theory" de Jozsef Sandor, Springer-Verlag, 2006, iar numere prime Smarandache-Wellin sunt tratate şi în cartea lui R. Crandall şi C. Pomerance, bine-cunoscuţi în teoria numerelor, intitulată „Prime Numbers. A Computational Perspective". În anul 1997 a susţinut, la Universitatea din Craiova, o Conferinţă Internaţională despre Noţiunile Smarandache în Teoria Numerelor. Şi-a adus contribuţia la o serie de lucrări de cercetare publicate de Universitatea Xi'an din China în jurnalul lor internaţional „Scientia Magna" şi de Academia de Stiinţe Chineză din Beijing în „International Journal of Mathematical Combinatorics". În domeniul fizicii a creat noţiunea de „nematerie" (unmatter), a descoperit câteva paradoxuri cuantice Sorites, a folosit logica neutrosofică (logica multivalentă) pentru extinderea spaţiilor fizice, iar teoria privind nelimitarea vitezei luminii a creat controverse. Împreună cu V. Christianto a extins ecuaţiile lor differenţiale de la forma de cuaternion la forma de bicuaternion şi este considerat părintele „paradoxismului" în literatură, o mişcare de avangarda bazată pe utilizarea extensivă în creaţii a antitezelor, oximoronilor, contradicţiilor şi a paradoxurilor. Este autor a cinci Antologii Paradoxiste Internaţionale la care au contribuit numeroşi autori. A introdus: noi genuri de poezie cu forma fixă, precum: distihul paradoxist, distihul tautologic, distihul dualistic, tertina paradoxista, tertina tautologica, catrenul paradoxist, catrenul tautologic, poemul fractal, Non-Poems (Non-Poemele) {1990}, şi alte experimente de avangardă, genuri de proze scurte, precum proza scurta silogista, proza scurta circulară, drama neutrosofica, drama combinatorica: o dramă ale cărei scene sunt permutate şi combinate în multe feluri, genuri de science fiction în proză etc. Academia DacoRomână din Bucureşti, l-a nominalizat pe scriitorul avangardist Florentin Smarandache pentru Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2011.
Sursa: http://www.art-emis.ro/eveniment/788-premiul-traian-vuia-al-academiei-romane.html
Prea v-aţi arătat arama sfâşiind această ţară!
Vă miraţi cum de minciuna astăzi nu vi se mai trece?
Când vedem că toţi aceia care vorbe mari aruncă
Numai banul îl vânează şi câştigul fără muncă,
Azi, când fraza lustruită nu ne poate înşela,
Astăzi alţii sunt de vină, domnii mei, nu este-aşa?
Prea v-aţi arătat arama sfâşiind această ţară,
Prea făcurăţi neamul nostru de ruşine şi ocară,
Prea v-aţi bătut joc de limbă, de străbuni şi obicei,
Ca să nu s-arate-odată ce sunteţi - nişte mişei!
Da, câştigul fără muncă, iată singura pornire;
Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire.”
"Scrisoarea a III-a" (Mai 1881) - Mihai Eminescu
Sursa: http://www.certitudinea.ro
Monday, January 16, 2012
Florian Colceag: “Falimentul naţional. Nu România este de vină, ci noi, românii!”
Anul trecut, în august, România era deja în faliment nedeclarat oficial, deoarece nu mai producea suificient pentru a se descurca din propriile venituri. Decizia politică a acelui moment a fost să ţinem România pe hrană artificială prin împrumuturi bancare. Banii, în loc să intre în programe de dezvoltare economică, au intrat în sacul fără fund al corupţiei politice, fără a se vedea nimic palpabil în creşterea economică. De atunci, situaţia a continuat să se înrăutăţească, dupa cum vedem cu ochiul liber în clipa de faţă, si am ajuns la momentul în care, plătind datoriile la bănci, nu mai avem bani de salarii.Mecanismele inovării ce ar fi trebuit, în mod obligatoriu, să fie puse în funcţiune, au fost evitate de sectorul politic, iar in acest moment frauda politică ne-a adus în situaţia în care România este monitorizată de UE ca ţară infractoare, împreună cu Bulgaria. În urma acestei proceduri este foarte posibil ca României să i se taie finanţările europene, lăsându-ne astfel fără posibilitatea financiară de a mai dezvolta un sector economic. Din nou stima noastra şi mândria pentru iubiţii conducători.
Ca să punem însă punctual pe “i”, în februarie, România, în ciuda performanţelor economice extrem de slabe, are toate şansele să intre în spaţiul Shengen. Cu alte cuvinte, în piaţa de muncă Europeană. În aceste condiţii, profesorii, medicii, etc. care sunt puşi în situaţia de a muri de foame în ţară vor pleca oriunde îşi pot găsi o pâine, iar România va rămâne fără aceste profesii. Vom avea astfel bucuria să scăpăm de grija bugetarilor, căci emigraţia va face ca profesori şi elevi, împreună cu familiile lor, să se ducă unde văd cu ochii. Din nou este extraordinar de vizibilă capacitatea politicului actual de a face faţă crizelor, vorba cântecului de pe vremea copilariei: “Partidul minte…, partidul minte…, partidul minte luminată…”.
Dacă stăm şi numărăm, vom descoperi că o mafie politică având în componenţă un număr relativ mic de şmecheri ce ar trebui băgaţi la puşcărie sau la casa de nebuni reuşeşte să alunge populaţia unei ţări. Vor rămâne bătrânii pe care nu-i mai vrea nicio ţară din Europa, care să moară de foame, căci nu va mai avea cine să le plătească pensiile.
Există totuşi vreo ieşdin această situaţie? Răspunsul este: DA, EXISTĂ! Iar acest răspuns conţine un pachet de măsuri, care însă trebuie aplicate. O scurtă listă este prezentată in cele ce urmează:
- reforma Constituţiei, astfel încât reprezentarea politică să fie făcuta de oameni ce se pricep şi care au confirmat în cursul vieţii capacitatea şi dorinţa lor de a face un bine public;
- demararea urgentă a procesului de inovare cu ajutorul programului RO-SBIR, prezentat in paginile acestei publicaţii;
- iniţierea procedurilor de vot online pentru toată lumea, inclusiv şi mai ales pentru românii din diaspora;
- încurajarea procesului de brain regain care, teoretic, poate permite crearea unei baze economice puternice, împreună cu procesul de inovare tehnologică. Câteva uzine super-moderne, cu piaţa asigurată pentru produse, ar permite suficiente venituri bugetare ca să nu mai ajungem la convulsii sociale;
- programe de antreprenoriat social şi dezvoltare comunitară care, odată iniţiate, ne vor permite să trecem greul;
- un guvern tehnic format din specialişti capabili să se dedice sectoarelor lor de activitate, fără să mai fie condiţionaţi de mafia politică.
Desigur, aceste măsuri nu se pot lua cu ajutorul acestei clase politice, aşa că va trebui să schimbăm radical clasa politică, dacă mai vrem să trăim în România. Oricum, eu consider că ar fi păcat să pierdem o ţară, doar pentru că au fost prost croite regulile de funcţionare a acestei ţări. Regulile se pot schimba. Ştim cum se pot schimba, doar că va trebui să le schimbăm noi, căci nu se schimbă de la sine. Eu, personal, vreau să mai trăiesc în România, căci aici am rădăcini. Şi nu România este de vină că se întâmplă ce se întâmplă, ci noi, românii!
Sunday, January 15, 2012
EMINESCU a adus rugaciunea in inchisorile comuniste. Marturia Doamnei ASPAZIA OTEL-PETRESCU
“Dupa cum am mai afirmat, intentia mea nu este sa reafirm si sa sustin adevaruri spuse si demonstrate de personalitati competente. Intentia mea este sa rectific, printr-o marturisire simpla si adevarata, nerecunostinta mea fata de Mihai Eminescu, care atat pentru mine cat si pentru foarte multi detinuti politic a fost apostol si profet si, in ultima instanta, fratele Mihai, cel ce cu „Rugaciunea” sa ne-a intarit si ne-a adus langa Maica Domnului, grabnica ajutatoare. Vreau sa imi cer iertare ca nu am marturisit la timpul respectiv cum m-a ajutat fratele Mihai sa ma salvez din mlastina deznadejdii in care ma aruncasera samaritenii comunisti, dusmani de moarte ai Eminescului, altul decat creatorul lui „imparat si proletar”.Zaceam intr-o disperare neagra, izolata in inchisoarea de la Mislea, blagoslovita cu patru ani de detentie peste cei zece executati deja. Singura, intr-un pustiu absolut, in total regim de exterminare. De nicaieri niciun ajutor, nicio lumina, nicio speranta. In negura totala brusc mi s-a iscat in minte „Rugaciunea” eminesciana. Mi-au tot revenit cu obstinatie versurile „Inalta-ne, ne mantuie / Din valul ce ne bantuie”. A fost inceputul recuperarii mele.
Am realizat cu luciditate ca eram in valtoarea unui val ce ma bantuia si din care nu eram capabila sa ma ridic. Am realizat apoi ca doar Sfanta Fecioara Maria ma putea inalta pe aripa rugaciunii si m-am rugat Ei. Am scris despre acest moment apocaliptic din viata mea de intemnitata, dar nevrednica de mine am omis sa detaliez acest moment, pe care azi il numesc „clipa mea Mihai Eminescu“. Prin versurile sale, el ma luase in experienta sa de credincios, m-a ajutat sa-mi aflu diagnosticul si mi-a indreptat speranta catre Craiasa ingerilor pe aripa rugaciunii sale. Cu regrete tarzii vin sa-i multumesc acum in numele meu si in numele tuturor suratelor mele cu care impreuna am tot murmurat superba sa „Rugaciune” si ne-am incalzit duhovniceste la sfintenia ei.
Cu smerenie rostesc „de profundis” cuvantul „iarta-ma!”.
Fără Eminescu, am fi ştiut că nu putem fi decât esenţial mediocri
Tot ce s-a creat până acum în România poartă stigmatul fragmentarului. Afară de Eminescu, totul e aproximativ. Nici unul nu ne-am lăudat cu el. Căci nu l-am declarat, cu toţii, o excepţie inexplicabilă printre noi? Ce a căutat pe aici acel pe care şi Budha ar putea fi gelos? Fără Eminescu, am fi ştiut că nu putem fi decât esenţial mediocri, că nu este ieşire din noi înşine, şi ne-am fi adaptat perfect condiţiei noastre minore. Suntem prea obligaţi faţă de geniul lui şi faţă de turburarea ce ne-a vărsat-o în suflet. (Emil Cioran – “Schimbarea la faţă a României”)
Sursa: http://www.certitudinea.ro
Saturday, January 7, 2012
Concert In Memoriam Mitropolitului Bartolomeu Anania
Povestea celor trei români care te corectează pe internet.
Dan, Radu şi Tiberiu, informaticieni ai Institutului de Cercetări pentru Inteligenţă Artificială din București, eficientizează motoarele de căutare pe internet.
„Ai vrut să spui…“ sau mai delicata „încercaţi varianta…“ nu sunt formule venite din senin, ci rezultatul a zeci de ore de muncă a cercetătorilor care lucrează în domeniul prelucrării limbajului natural. Dan Ştefănescu (31 de ani), Radu Ion (34 de ani) şi Tiberiu Boroş (27 de ani) sunt trei cercetători români care au demonstrat, la competiţia Microsoft Speller Challenge din vara acestui an, că îşi cunosc domeniul. Au obţinut locul patru, dintre peste 300 de participanţi, au câştigat 5.000 de dolari şi o sesiune de workshopuri la sediul Bing, Microsoft, de lângă Seattle, SUA.
Computerul ştie mai bine şi ne arată asta, cu impertinenţă, de fiecare dată când scriem ceva greşit în motoarele de căutare, iar el nu se sfieşte să ne corecteze.
De exemplu, numele Britney Spears a fost scris în 500 de variante şi de fiecare dată Google ştie că utilizatorii se refereau la cunoscuta cântăreaţă. În timp ce noi ne spunem „Oops, I did it again!“, calculatorul are replici mai elegante. La asta lucrează cei trei cercetători români: Dan, Radu şi Tiberiu.
Conectaţi cu toată lumea
Din biroul lor mic de la Academia Română, plin de cutii de la calculatoarele proaspăt cumpărate, tinerii muncesc de zor la proiectele lor de cercetare şi povestesc cum cea mai mare satisfacţie după competiţie a fost faptul că au putut demonstra că pot.
Prelucrarea limbajului natural, un domeniu care abia a împlinit vreo 50 de ani, a devenit o preocupare nu doar pentru companiile mari precum Microsoft, Google sau Yahoo, dar şi pentru instituţiile bancare sau alte instituţii care au arhive cu un număr uriaş de documente.
Băieţii au primit ceva oferte din partea unor firme pe care le-au refuzat dintr-un motiv simplu: pentru moment sunt foarte pasionaţi de cercetare. „O tentaţie mereu există să ne angajăm la companii mari, dar ideea e că noi încercăm să ajungem într-o poziţie din care să ne roage ei, nu să-i rugăm noi să ne ia. Vedem când ajungem acolo“, glumeşte Dan.
Ce se întâmplă în spatele „motoarelor“
La competiţie s-au înscris atât individual, cât şi ca echipă şi fiecare dintre ei a dezvoltat câte un sistem de optimizare a motoarelor. „Ne-au dat nişte date de antrenament, peste 5.000, adică varinate de căutări pe net scrise greşit sau corect şi noi a trebuit să le corectăm. Există şi problema că te poţi apuca să corectezi ceva ce nu trebuie corectat“, explică Dan.
„Nu cumva ai vrut să scrii asta?“
Cât despre tipurile de erori în cazul cuvintelor pe care le introducem în motoarele de căutare, Radu ştie cum să le corecteze, indiferent dacă ai inversat câteva litere sau este vorba de o expresie ambiguă. „Pur şi simplu ai inversat două litere şi ai un cuvânt malformat ce nu apare în limba respectivă. Sau poţi să scrii aiurea, dar să-ţi iasă tot un cuvânt bun. Noi avem un corpus foarte mare pe care Google l-a pus pe net, sunt toate textele lor pe care le-au citit de pe net până în 2006 şi au făcut secvenţe de două-trei-patru cuvinte alăturate şi cu frecvenţă cu care apar. Noi cum facem să vedem dacă un cuvânt este bun în contextul numărului de apariţii“, spune Radu. Şi de aici încolo se naşte întrebarea: „Nu cumva ai vrut să scrii asta?“
Cei trei tineri pasionaţi de munca de cercetare sunt de fapt mâna invizibilă a internetului. „Mai sunt o grămadă de probleme care nu ajung la utilizator, cum ar fi identificarea de limbă sau a expresiilor colocative, suma înţelesurilor cuvintelor, cum este «plouă cu găleata» la care noi trebuie să facem identificarea sensurilor. Când spun că stau pe bancă, nu mă refer la o instituţie bancară“, mai spune Dan.
În căutarea calculatorului care ştie să răspundă la întrebări
La Seattle, băieţii au făcut şi un workshop despre diferenţele dintre industrie şi cercetare. „În cercetare sunt întrebări de genul «de ce se întâmplă asta», iar industria e mai mult interesată de «cum se face», ca să le meargă bine şi să câştige bani“, explică Dan. Lor le place însă mai mult să se ocupe cu „de ce?“-urile.
Cercetătorii lucrează intens să aducă cât mai aproape termenul până la care un calculator va deveni la fel de receptiv ca simpaticul R2-D2 din filmul „Star Wars“ şi să răspundă la întrebări.
La concurenţă cu Google
În timp ce cercetătorul Dan Ştefănescu crede că în 20 de ani am putea să le adresăm întrebări direct computerelor, Radu Ion e mai pesimist. Este însă entuziast atunci când vine vorba despre munca lor: în micul laborator se pregăteşte ceva ce băieţii cred că va depăşi Google. „Acum lucrăm la traducere automată, din engleză în română şi invers. Oricum Google e departe pe orice altceva, dar credem că pe chestiuni de limbă mai are de lucrat“, e secretos Radu.
De altfel, cei trei sunt foarte pasionaţi de ceea ce fac şi pot spune că nici cu banii nu stau prost, atâta vreme cât institutul la care lucrează are multe contracte cu instituţii de cercetare din afară. „Investiţia în cercetare n-o s-o scoţi mâine sau pentru un an, dar dacă nu faci investiţia asta, va trebui să dai mereu bani pe investiţia asta altora. Adică ai bec, televizor şi frigider, dar nu ştiu care din astea trei le mai producem la noi“, spune Dan.
Cum la cercetare suntem departe de a ne compara cu alte ţări, nici la a visa la o megacompanie nu ne putem gândi, chiar dacă IT-iştii români sunt vânaţi de multinaţionale. „Românii sunt destul de buni la a asculta şi a face ce li se spune, dar pe cont propriu e mai greu. Unii sunt puţin comozi“, conchide cercetătorul.
Sursa 1: Adevarul.ro
Sursa 2: http://www.certitudinea.ro
BOCETUL LUI IOAN CEL FĂRĂ DE MORMÂNT
BOCETUL LUI IOAN CEL FĂRĂ DE MORMÂNT
versuri de Adrian Păunescu
Ioane, Ioane, Ioane, Ioane,
Ai murit ca milioane,
Gloanţe trupul tău l-au frânt
Ioane, fără de mormânt.
Ioane, ai murit soldat,
Unde te-or fi îngropat,
Că-ţi rămase Ţara oarbă
Să întrebe-un fir de iarbă:
„Unde-i Ion, copilul meu
Care m-a iubit mereu,
Care nu s-a dus cu duşii,
Care s-a bătut cu ruşii?”.
Cine să răspundă, cine
Ţării sale îi fu bine,
C-au venit oştiri străine
Precum noaptea nopţii vine
Ne-au scos morţii din morminte,
Ne-au distrus biserici sfinte
Şi apoi ne-au dat pe noi
Cu un secol înapoi
Şi în tine, Ioane dragă,
Au pus potera să tragă
Tu te-ai stins netemător
Şi privind în ochii lor.
Refren:
Nu ni-i fapta cât ni-i zisa,
Dar istoria, proscrisa,
Iarăşi adevăr promis-a
De la Nistru pân-la Tisa!
Ei mureau de frica ta,
Arma-n mâini le tremura,
Ioane, fără de stăpân,
Ioane, Mareşal Român.
Uite Vreme cum mai trece,
Vine ceasul doisprezece,
Iarăşi cântă-n steaguri cuci,
Neamul tău e la răscruci.
Nu dorim decât atât:
Să aflăm numaidecât
Unde ţi-i mormantul, Ioane,
Între-atâtea milioane,
Vrem să-ţi punem flori pe el
Şi umbruţă de drapel...
Să dormi, Ioane, liniştit,
Neamul tău nu a murit!...
Numele ţi-l spunem iar
Pe când orice calendar
Simte poza umbrei tale,
Mareşale, Mareşale.
Refren:
Nu ni-i fapta cât ni-i zisa,
Dar istoria, proscrisa,
Iarăşi adevăr promis-a
De la Nistru pân-la Tisa!
Sursa: http://www.certitudinea.ro/articole/clubul-presei-transatlantice/view/bocetul-lui-ioan-cel-fArA-de-mormant