Diagnosticul specific situaţiei actuale:
- Experienţa acumulată în întreaga lume ne relevă faptul că sistemul electoral proporţional utilizat în alegeri este defectuos şi generator de instabilitate politică, de conflicte între partide şi membrii lor;
- Sistemul electoral proporţional a condus la proliferarea numărului de partide şi mişcări politice, la guvernări defectuoase;
- Tutela statului în viaţa economică şi socială dincolo de limita statului de drept, a generat dezechilibre majore în economia naţională şi a încurajat corupţia politică.
Scopul reformei - Asigurarea stabilităţii politice şi a unei guvernări eficiente pe durata unei perioade legislative de patru ani.
Obiectivele reformei:
- Reducerea radicală a costurilor de guvernare.
- Introducerea unui sistem electoral pluralist şi majoritar cu circumscripţii uninominale, fără prag electoral şi cu un Parlament unicameral pur (care este specific statelor naţionale unitare şi societăţilor mai omogene, pe când cel bicameral este specific statelor federale şi societăţilor pluraliste), dominat de un partid majoritar şi de un guvern unipartit.
- Elaborarea unei noi Constituţii a României compatibile cu economia socială de piaţă funcţională.
- Asigurarea unui cadru optim pentru aplicarea Planului de reformă integrală şi de structură „ARMONIA”.
Dimensiunile noului sistem electoral (Lijphart, 1999)
- Organizarea unui referendum naţional pentru schimbarea legii electorale pentru alegerile parlamentare şi locale şi pentru introducerea unui sistem de guvernare/republică prezidenţială.
- Parlamentul României, unicameral pur va fi ales conform sistemului pluralist şi majoritar cu circumscripţii uninominale. Sunt posibile două formule electorale: în formula electorală pluralistă, candidaţii admişi în Parlament sunt cei care au obţinut cele mai multe voturi (fie o majoritate, fie o pluralitate), iar în formula majoritară se cere o majoritate absolută de voturi. În acest caz, poate fi necesar un scrutin suplimentar între primii doi candidaţi, dacă aceştia nu au acumulat o majoritate absolută în primul tur de scrutin.
- Circumscripţia electorală uninominală va fi judeţul, iar pentru Bucureşti vor fi atribuite 6 circumscripţii.
- Numărul maxim de mandate de parlamentar atribuite unei circumscripţii uninominale (CU) va fi trei. Deci, Parlamentul României va avea maxim 141 parlamentari.
- Numărul de mandate de parlamentar dintr-o circumscripţie electorală = Numărul de alegători cu drept de vot din CU / (3 * (Numărul de alegători cu drept de vot din ţară / 141))
- Alegătorul va vota în mod categoric un singur candidat aparţinând unui singur partid.
- Guvernul va fi format de partidul care a obţinut cel mai mare număr de mandate de parlamentari şi va fi un guvern unipartit al unei majorităţi minime. Preşedintele ales al României va fi simultan şeful statului şi prim-ministru al guvernului. Guvernul va avea maxim 9 ministere, care vor fi conduse de un ministru, fără secretari de stat şi cu doar un director general. Parlamentarii nu vor putea să fie membrii ai guvernului.
- Parlamentarii vor putea să deţină maxim două mandate în Parlament!
- Pentru primele două alegeri parlamentare de la adoptarea noului sistem electoral, se va introduce obligativitatea participării la vot a tuturor cetăţenilor cu drept de vot!
- Noua lege electorală nu va accepta nicio prevedere specifică sistemului proporţional şi va interzice traseismul politic, participarea în alegeri a partidelor constituite pe criterii etnice mandatele pentru minorităţi şi a coaliţiilor de partide!
- Constituţia României va trebui să specifice următoarele situaţii speciale când se va apela în mod obligatoriu la referendum naţional:
• Când se doreşte modificarea Legii electorale, Legii Referendumului, Legii Curţii Constituţionale, Legii Avocatului Poporului şi a Constituţiei României.
• Pentru protejarea mediului natural şi uman (de ex. cazul Roşia Montană, gazele de şist, platforma Mării Negre etc.).
• Când deciziile Uniunii Europene ar afecta suveranitatea şi integritatea teritorială a României, siguranţa cetăţenilor români.
• Pentru aprobarea contractării unor împrumuturi externe peste un anumit plafon 3% * PIB) şi a unor investiţii de interes naţional, regional sau judeţean peste un anumit plafon.
• Când guvernul doreşte să utilizeze un buget de stat dezechilibrat (cu deficit) sau când doreşte să apeleze la mecanismul inflaţiei ca măsură politică.
• Deciziile pentru aprobarea modificării situaţiilor menţionate mai sus se vor lua cu o majoritate de 3/4 din numărul total de votanţi.
Avantajele aplicării reformei
- Favorizează concentrarea forţelor/mişcărilor politice în 2-3 partide politice puternice, ajungându-se în scurt timp la un sistem politic bipartit eficient. Sistemul electoral uninominal cu majoritate absolută garantează stabilitatea politică şi asigură o guvernare eficace, fără crize sau şantaje politice.
- În cadrul sistemului de guvernare prezidenţială este garantată o stabilitate de grad înalt a guvernului, se asigură independenţa preşedintelui faţă de legislativ şi o democraţie de o calitate superioară.
- Se va elibera o resursă financiară importantă care va putea fi utilizată în educaţie, sănătate şi cultură.
- Partidele politice vor fi încurajate să-şi promoveze elitele, adică oamenii cei mai buni.
- Politica partidelor va gravita mai mult în jurul problemelor sociale şi economice, cu scopul asigurării bunăstării tuturor cetăţenilor şi pentru respectarea demnităţii umane.
- Astfel, vor fi eliminaţi partenerii de guvernare de tip toxic, oportunist şi şantajist, din oricare guvernare care se doreşte a fi stabilă şi fără crize.
- Cetăţenii vor fi încurajaţi să participe responsabil la deciziile cu caracter critic pentru ei şi ţară, punându-se astfel bazele unei democraţii participative asemănătoare celei din Elveţia. Percepţia lor faţă de instituţiile statului, faţă de Parlament şi Guvern, se va modifica în bine şi aceştia vor fi convinşi că ele există doar pentru slujirea lor! Se poate ajunge la o adevărată guvernare pentru popor, care să fie în concordanţă cu preferinţele poporului, şi abandonându-se astfel, satisfacerea unor grupuri de interese aşa cum se întâmplă în actualul sistem electoral proporţional.
- Experienţa acumulată în întreaga lume ne relevă faptul că sistemul electoral proporţional utilizat în alegeri este defectuos şi generator de instabilitate politică, de conflicte între partide şi membrii lor;
- Sistemul electoral proporţional a condus la proliferarea numărului de partide şi mişcări politice, la guvernări defectuoase;
- Tutela statului în viaţa economică şi socială dincolo de limita statului de drept, a generat dezechilibre majore în economia naţională şi a încurajat corupţia politică.
Scopul reformei - Asigurarea stabilităţii politice şi a unei guvernări eficiente pe durata unei perioade legislative de patru ani.
Obiectivele reformei:
- Reducerea radicală a costurilor de guvernare.
- Introducerea unui sistem electoral pluralist şi majoritar cu circumscripţii uninominale, fără prag electoral şi cu un Parlament unicameral pur (care este specific statelor naţionale unitare şi societăţilor mai omogene, pe când cel bicameral este specific statelor federale şi societăţilor pluraliste), dominat de un partid majoritar şi de un guvern unipartit.
- Elaborarea unei noi Constituţii a României compatibile cu economia socială de piaţă funcţională.
- Asigurarea unui cadru optim pentru aplicarea Planului de reformă integrală şi de structură „ARMONIA”.
Dimensiunile noului sistem electoral (Lijphart, 1999)
- Organizarea unui referendum naţional pentru schimbarea legii electorale pentru alegerile parlamentare şi locale şi pentru introducerea unui sistem de guvernare/republică prezidenţială.
- Parlamentul României, unicameral pur va fi ales conform sistemului pluralist şi majoritar cu circumscripţii uninominale. Sunt posibile două formule electorale: în formula electorală pluralistă, candidaţii admişi în Parlament sunt cei care au obţinut cele mai multe voturi (fie o majoritate, fie o pluralitate), iar în formula majoritară se cere o majoritate absolută de voturi. În acest caz, poate fi necesar un scrutin suplimentar între primii doi candidaţi, dacă aceştia nu au acumulat o majoritate absolută în primul tur de scrutin.
- Circumscripţia electorală uninominală va fi judeţul, iar pentru Bucureşti vor fi atribuite 6 circumscripţii.
- Numărul maxim de mandate de parlamentar atribuite unei circumscripţii uninominale (CU) va fi trei. Deci, Parlamentul României va avea maxim 141 parlamentari.
- Numărul de mandate de parlamentar dintr-o circumscripţie electorală = Numărul de alegători cu drept de vot din CU / (3 * (Numărul de alegători cu drept de vot din ţară / 141))
- Alegătorul va vota în mod categoric un singur candidat aparţinând unui singur partid.
- Guvernul va fi format de partidul care a obţinut cel mai mare număr de mandate de parlamentari şi va fi un guvern unipartit al unei majorităţi minime. Preşedintele ales al României va fi simultan şeful statului şi prim-ministru al guvernului. Guvernul va avea maxim 9 ministere, care vor fi conduse de un ministru, fără secretari de stat şi cu doar un director general. Parlamentarii nu vor putea să fie membrii ai guvernului.
- Parlamentarii vor putea să deţină maxim două mandate în Parlament!
- Pentru primele două alegeri parlamentare de la adoptarea noului sistem electoral, se va introduce obligativitatea participării la vot a tuturor cetăţenilor cu drept de vot!
- Noua lege electorală nu va accepta nicio prevedere specifică sistemului proporţional şi va interzice traseismul politic, participarea în alegeri a partidelor constituite pe criterii etnice mandatele pentru minorităţi şi a coaliţiilor de partide!
- Constituţia României va trebui să specifice următoarele situaţii speciale când se va apela în mod obligatoriu la referendum naţional:
• Când se doreşte modificarea Legii electorale, Legii Referendumului, Legii Curţii Constituţionale, Legii Avocatului Poporului şi a Constituţiei României.
• Pentru protejarea mediului natural şi uman (de ex. cazul Roşia Montană, gazele de şist, platforma Mării Negre etc.).
• Când deciziile Uniunii Europene ar afecta suveranitatea şi integritatea teritorială a României, siguranţa cetăţenilor români.
• Pentru aprobarea contractării unor împrumuturi externe peste un anumit plafon 3% * PIB) şi a unor investiţii de interes naţional, regional sau judeţean peste un anumit plafon.
• Când guvernul doreşte să utilizeze un buget de stat dezechilibrat (cu deficit) sau când doreşte să apeleze la mecanismul inflaţiei ca măsură politică.
• Deciziile pentru aprobarea modificării situaţiilor menţionate mai sus se vor lua cu o majoritate de 3/4 din numărul total de votanţi.
Avantajele aplicării reformei
- Favorizează concentrarea forţelor/mişcărilor politice în 2-3 partide politice puternice, ajungându-se în scurt timp la un sistem politic bipartit eficient. Sistemul electoral uninominal cu majoritate absolută garantează stabilitatea politică şi asigură o guvernare eficace, fără crize sau şantaje politice.
- În cadrul sistemului de guvernare prezidenţială este garantată o stabilitate de grad înalt a guvernului, se asigură independenţa preşedintelui faţă de legislativ şi o democraţie de o calitate superioară.
- Se va elibera o resursă financiară importantă care va putea fi utilizată în educaţie, sănătate şi cultură.
- Partidele politice vor fi încurajate să-şi promoveze elitele, adică oamenii cei mai buni.
- Politica partidelor va gravita mai mult în jurul problemelor sociale şi economice, cu scopul asigurării bunăstării tuturor cetăţenilor şi pentru respectarea demnităţii umane.
- Astfel, vor fi eliminaţi partenerii de guvernare de tip toxic, oportunist şi şantajist, din oricare guvernare care se doreşte a fi stabilă şi fără crize.
- Cetăţenii vor fi încurajaţi să participe responsabil la deciziile cu caracter critic pentru ei şi ţară, punându-se astfel bazele unei democraţii participative asemănătoare celei din Elveţia. Percepţia lor faţă de instituţiile statului, faţă de Parlament şi Guvern, se va modifica în bine şi aceştia vor fi convinşi că ele există doar pentru slujirea lor! Se poate ajunge la o adevărată guvernare pentru popor, care să fie în concordanţă cu preferinţele poporului, şi abandonându-se astfel, satisfacerea unor grupuri de interese aşa cum se întâmplă în actualul sistem electoral proporţional.
No comments:
Post a Comment