Friday, September 12, 2014


Misiunea – Construirea unei noi ordini social-economice, de armonie socială, de echilibru şi cu un grad înalt de bunăstare pentru toţi cetăţenii României economia socială de piaţă funcţională.

SCOPUL – Realizarea binelui comun al tuturor (a binelui unei societăţi maturizate), a unităţii, solidarităţii, a păcii sociale şi prevenirea exceselor politice dictatoriale.

Obiectivele: 

- Introducerea în economia naţională a unui regim de echilibru general stabil, prin luarea în consideraţie în mod simultan a tuturor dezechilibrelor şi prin aplicarea tot simultan a tuturor reformelor necesare.
- Fundamentarea planului de reformă integrală şi de structură pe principiile economice şi financiare sănătoase, cunoscute de economiştii clasici şi în deplin acord cu respectarea demnităţii umane. 
- Înlăturarea pe cale paşnică a viciilor sociale ale capitalismului, întărirea virtuţilor sale sociale şi asigurarea unui grad înalt de bunăstare sigură pentru toţi cetăţenii.
- Asigurarea îmbinării organice şi a respectării realizării simultane a idealurilor dragi poporului român: de libertate, justiţie socială şi stabilitate financiară.
- Împlinirea unei misiuni istorice – eliberarea oamenilor de controalele şi presiunile zilnice, exercitate de birocraţia guvernamentală, de exploatarea celor mulţi prin sistemul bancar şi prin speculaţiile pure cu mărfuri, resurse naturale, valută şi valori mobiliare.
- Reechilibrarea instituţiilor de bază ale economiei naţionale şi realizarea unui sistem de pieţe libere, juste, mai umane şi stabile.
- Promovarea unui nou stil de viaţă, prin care să ne gândim mai mult la oamenii de lângă noi, decât la câştigurile materiale personale.
- Restabilirea normalităţii!


Soluţia propusă

- Reforma integrală şi de structură este o operaţie chirurgicală monetaro-economică menită să îndepărteze toate elementele şi practicile comerciale care generează dezechilibre şi să adauge elemente de echilibru care lipsesc, astfel încât să întregească un sistem unitar de echilibru general stabil, care va funcţiona normal începând cu ziua aplicării lui. Soluţia propusă este o sinteză nouă în ştiinţa economică şi practică, între clasicismul echilibrelor şi globalismul monetariştilor, pornind de la soluţii bazate pe realităţile actuale şi pe situaţiile previzibile ale realităţilor potenţiale.



- Regimul de echilibru general stabil al economiei naţionale va fi îndeplinit de drept:

• dacă toate pieţele sunt libere şi deschise (orice formă de monopol privat sau public, naţional sau străin este neutralizată total), adică sunt guvernate de competiţia pură (adică, este interzisă orice formă de monopol sau de oligopol!);
• dacă toate preţurile şi veniturile sunt exprimate numai în monedă acoperită 100% (în aur sau în produse naţionale standardizate);
• şi dacă toate celelalte instituţii economice şi financiare (adică, cadrul instituţional şi juridic este adecvat) sunt în concordanţă cu competiţia pură şi cu moneda acoperită.

Sistemul de echilibru general stabil va avea patru mecanisme de autoreglare, care acţionează continuu, astfel încât balanţa de plăţi externe (de comerţ, de capitaluri şi de mişcări de aur) să nu acumuleze nici deficite şi nici surplusuri, ci să aibă mereu tendinţa de a se apropia de o poziţie de echilibru stabil, cu fluctuaţii naturale simple şi finite: oscilaţiile normale în cursul de schimb; punctul de intrare şi ieşire a aurului; oscilaţiile normale în ceea ce priveşte rata dobânzii; oscilaţiile normale în ceea ce priveşte paritatea puterii de cumpărare a leului de aur pe pieţele interne şi externe.

- Economia socială de piaţă va fi fundamentată pe trei piloni principali (Mureşan, 2003, pp. 133-137):



Economia de piaţă liberă – care reprezintă sfera vieţii sociale în care se produce în mod nemijlocit bogăţia naţională (bunuri materiale, spirituale şi de profit). Aceasta funcţionează în baza principiilor de libertate şi responsabilitate (libertatea economică, proprietatea asupra mijloacelor de producţie, competiţia deplină, stabilitatea monedei naţionale (inflaţie zero), constanţa şi prezibilitatea politicii economice).
Ordinea socială – funcţionează datorită libertăţii în comun şi a minimului social absolut de solidaritate şi se implementează prin legi şi instituţii specifice, pe baza justiţiei sociale şi economice şi a binelui comun.
Ecologia – se bazează pe principiul responsabilităţii omului faţă de mediul înconjurător, care este perceput ca o creaţie a lui Dumnezeu.



- În acest scop, vor fi introduse şi aplicate simultan, în aceeaşi zi, următoarele reforme:

• Reforma sistemului politic
• Reforma monetară
• Reforma Băncii Naţionale a României
• Reforma sistemului bancar
• Reforma burselor 
• Reforma socială
• Reforma administrativă şi a bugetului de stat
• Reforma sistemului de educaţie
• Reforma sistemului de sănătate
• Reforma ecologică.



- Este obligatoriu, ca în Constituţia României să fie incluse câteva articole specifice referitoare la ordinea economică, monedă, bănci, burse, buget şi finanţele statului (Constituţia economică), astfel încât politicienii aflaţi la putere, să nu mai poată manipula în mod arbitrar destinele naţiunii şi să fie blocată posibila întoarcere la dirijismul keynesist şi la cel dictatorial socialist!

No comments:

Si Deus nobiscum, quis contra nos?
Îndrăzneşte să cunoşti!
Ducit Amor Patriae
Tot ceea ce este necesar ca răul să triumfe este ca oamenii buni să stea cu mâinile în sân.
(Edmund Burke)
Încearcă să nu fii un om de succes, ci un om de valoare! (Albert Einstein)
Nu voi fi un om obişnuit pentru că am dreptul să fiu extraordinar. (Peter O`Toole)
Modestia este, faţă de merit, ceea ce este umbra pentru figurile dintr-un tablou: îi dau forţă şi relief. (La Bruyere)
Maestru este numai acela care este dăruit cu harul de a învăţa pe alţii. Cu adevărat maestru este numai cel care, având el însuşi multă bogăţie sufletească, ştie să dea tot, ştiinţă, pricepere şi suflet, fără intenţii preconcepute şi fără să aştepte nimic în schimb. (Octavian Fodor)

Talent hits a target no one else can hit, genius hits a target no one else can see. (Schopenhauer)
We are what we repeatedly do. Excellence, then, is not an act, but a habit. (Aristotle)