Anghel RUGINĂ, recunoscut economist de talie internaţională, profesor emerit de Economie politică şi Finanţe, s-a născut la 24 mai 1913, în Vizureşti, lângă Nicoreşti, judeţul Tecuci. După terminarea . Şcolii Comerciale Superioare din Galaţi, a urmat cursurile Academiei de înalte Studii Comerciale şi Industriale din Bucureşti, obţinând diploma în 1936. Doi ani mai târziu, a intrat în serviciul Devizelor şi Relaţiilor cu Străinătatea al Băncii Naţionale. Anghel Rugină a luat parte la campania militară dusă în Răsărit pentru realipirea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord şi a fost rănit. După refacere şi-a susţinut teza de doctorat la Academia din Bucureşti, cu profesorul Victor Slăvescu, în anul 1942. Tot atunci a fost trimis de Banca Naţională pentru studii de specilizare la Universitatea din Berlin, în 1944 s-a transferat la Universitatea din Freiburg, unde a lucrat cu profesorul Walter Eucken, un economist de renume mondial, în 1947 a obţinut un al doilea doctorat cu profesorul Euken. Doi ani mai târziu, publica prima sa carte în limba germană: Geldtypen und Geldordnungen Fundamente fur eine echte all-gemeine Geld - und Wirtschaftstheorie. Acest volum i-a adus în anul 1950 o invitaţie de a profesa în Statele Unite şi astfel a început să predea cursuri de economie politică la Universitatea din Portland, Oregon. După trei ani, a obţinut o bursă care-i permitea să-şi continue cercetările ştiinţifice la Biblioteca Congresului şi la instituţiile financiare federale din Washington, cât şi la Fondul Monetar Internaţional, în 1954 a fost chemat să predea cursuri la Niagara University din statul New York. Patru ani mai târziu primea catedra de Economie şi Finanţe de la Northeastern University din Boston unde a rămas până la retragerea la pensie, între anii 1965-70, a îndeplinit funcţia de preşedinte al Comisiei de Experţi Economici ai statului Massachusetts. Anghel Rugină şi-a format gândirea şi concepţiile sale economice sub călăuza unor profesori şi economişti excepţionali, ca Virgil Madgearu, Ion Răducanu şi Grigore Mladenatz, iar de la Victor Slăvescu şi Cezar Partheniu a învăţat să cerceteze şi alte ştiinţe şi să examineze critic operele altor gânditori din domeniul ştiinţelor economice, în Germania, sub îndrumarea lui Walter Eucken, profesorul Rugină a dezvoltat o metodă de cercetare simultană de echilibru faţă de dezechilibru. A dat o formă definitivă ideilor sale pregătind ceea ce numeşte el „Tabela de orientare", prin care încerca să demonstreze că metodologia sa nouă avea aplicare nu numai în economie politică şi în ştiinţele sociale, dar şi în ştiinţele naturale, inclusiv logica şi etica. La al IV-lea Congres Mondial de Economie Socială susţinut la Toronto, în august 1986, în onoarea lui Anghel Rugină, tema principală a fost: „Drumul înainte - a treia revoluţie în gândirea economică". Economişti din lumea întreagă 1-au omagiat pe savantul român, recunoscând meritele sale inovatoare în gândirea economică. Anghel Rugină este membru al Academiei Româno-Americane de Ştiinţe şi Arte şi a primit la Congresul de la Montreal Diploma de onoare a acestei academii. Dintre lucrările sale menţionăm: Geldtypen una eldordnungen. Fundamente fur eine echte allgemeine Geld und Wirtschaftstheorie. Stuttgart, Germany, 1949, Capitalisme, Socialisme ou Liberalisme Social? Observations critique a Voccasion de la Conference Internationale des Sciences Economiques a Rome (1956), Programme de Stabilisation Economique, Financiare et Sociale pour la France, 1959, An End to the Agony of the American Dollar? A Plan for Stable Equilibrium Conditions of the American Monetary System, 1970, A Reorganization Plan of the International Monetary Fund, 1973, A Plan for Monetary, Financial, Economic and Social Stabilization for Greece, 1975, A Plan for Monetary, Financial and Economic Stabilization of Italy, 1977, Principia Oeconomica: New and Old Foundations of Economic Analysis, 1986, Principia Metodologica 1: A Bridge from Economics to all other Natural Sciences. Toward a Methodological Unification of all Sciences, 1989.
După Revoluţia din decembrie 1989, Anghel Rugină a revenit în România şi a propus un plan de refacere şi stabilizare economică, monetară şi financiară pentru a realiza un "miracol economic", pe care el îl credea posibil. El propunea instaurarea unui sistem de economie socială liberă, cu o monedă de argint convertibilă în relaţiile cu străinătatea şi convertibilă în diferite produse naţionale pe piaţa internă, care reprezenta, în opinia sa, calea de ieşire din criză şi de renaştere economică a României.
Ce şansă ar fi avut România dacă acest geniu al economiei ar fi pus în practică strălucitele sale idei!
La mulţi ani stimate domnule academician Rugină!
No comments:
Post a Comment