Învăţarea accelerată sau despre noua paradigmă a învăţării

Sugestopedia ca metodă de învăţare extrem de rapidă si temeinică a fost elaborată de medicul şi psihiatrul bulgar Gh. Lozanov, în Institutul de Sugestologie din Sofia, primele experienţe debutând în 1960. Ea permite asimilarea de material factual (informaţii statice şi descriptive: cuvinte, expresii, cifre, date, formule, dar si sisteme largi de idei) din orice domeniu. În zeci de şcoli de masă din Bulgaria elevii învaţă în numai două luni materia unui an şcolar, clasele realizând spectaculoase "accelerări ale studiilor". În fosta Uniune Sovietică centrele de sugestopedie sunt un fapt curent: programele de învăţare a limbilor străine, care folosesc în special manualele redactate de Alexo Novacov muzician, actor şi profesor, sunt parcurse în trei luni, patru ore pe zi, timp în care cursanţii asimilează 6 000 unităţi lexicale şi structuri lingvistice, ceea ce reprezintă dublul fondului activ al unei limbi.
În 1969, ziarul Pravda afirma că "este posibilă învăţarea unei limbi străine într-o lună". Un savant japonez anunţa că "Am învăţat engleza în 7 zile; franceza în 15". Însuşi Lozanov raportează că unii subiecţi pot asimila 3 000 de cuvinte pe zi (să nu uităm că fondul activ al vocabularului unei limbi este de 2500 -3000 cuvinte), eficienţa învăţării crescând de 5-50 de ori. Centrele de sugestopedie din Berlin si Leipzig au constatat o memorie de durată de peste 90%, cifră pe care o susţin rezultatele lui Lozanov: reţinerea materialului este în proporţie de 88% după 6 luni şi 57% după 22 luni. Or, după o învăţare obişnuită, lucrurile stau cu totul alt fel: după 6 luni persoana reţine 60% din tezele principale, 36% din unităţile logice şi 21,5% din materialul textual, pentru ca din materialul pregătit pentru examene să se prezinte la apel doar 20% după numai 15 luni!
Aşa se face că în ultimii 30 de ani au proliferat în lume diferite metode de superînvăţare şi hipermnezie, hrănite din surse relativ comune şi bazîndu-se pe principii similare, dacă nu identice. Actualmente, sugestopedia şi diferite sisteme derivate se practică pretutindeni: în ţările fostei Uniuni Sovietice, sugestopedia se utilizează în diferite centre specializate, în universităţi (numai în Universitatea din Novosibirsk ea este folosită anual de 10 000 de studenţi), în Institutul Pedagogic de Limbi Străine din Moscova, în armată sau de către publicul larg (Studioul "Mosfilm" a realizat chiar un film didactic).
Muzica este indispensabilă în şedinţa de sugestopedie, şi nu orice muzică, ci doar anumite compoziţii în stil baroc ale lui Bach, Handel, Vivaldi, Corelli si Teleman. Acestea au măsura 4/4 (uneori 3/4) si ritmul largo (60 bătăi pe minut). Ritmurile organismului se racordează la cadenţa muzicii, efectul fiind similar recitării unei mantre; pulsul scade cu 5 unităţi tensiunea cu 4 diviziuni, iar frecvenţa undelor cerebrale creşte cu aproximativ 6%. Se obţine o stare de relaxare fizică însoţită de lărgirea si acutizarea conştienţei. Cimatica, noua ştiinţă fondată de dr. Hans Jerry, care studiază efectul muzicii asupra lumii însufleţite şi neînsufleţite, se întâlneşte cu ideile anticilor (Pitagora, Hermes Trismegitus), după care muzica este o punte care uneşte toate lucrurile. Totul în univers este în stare de vibraţie, chiar şi electronii din atom, ceea ce face ca unele substanţe, culori si note muzicale să rezoneze. Dovezile experimentale sînt concludente. Aceasta l-a determinat pe Donald Hatch Andrews, doctor în chimie, să exclame uimit:"... descoperim că universul nu este compus din materie, ci din muzică".
Acestea sunt câteva din elementele noului tip de învăţare. Şi România va trebui să se adapteze şi să folosească aceste metode pentru a putea diminua distanţa faţă de ţările avansate din acest punct de vedere.
Doi mari profesori români fac eforturi în acest sens, şi anume profesorul Florian Colceag (cel care se ocupă de copiii supradotaţi din ţara noastră şi a pregătit generaţii întregi de olimpici internaţionali la matematică) şi profesorul Radu Budei de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, cunoscut şi pentru multiplele sale invenţii.