Accesul la informaţie era posibil oricând, iar de la biblioteca facultăţii puteai împrumuta orice fel de carte. „Dacă nu o aveau o solicitau la o altă bibliotecă sau o cumpărau, dacă nu era exagerat de scumpă”, a mai spus acesta care şi-a pregătit, în Finlanda, lucrarea de licenţă.
Absolvent al Politehnicii din Timişoara, Laurenţiu, în vârstă de 27 de ani, îşi continuă acum studiile în Belgia. El le recomandă profesorilor români să fie mai abordabili. „Să fie cât mai deschişi şi informali cu studenţii lor şi să permită ca aceştia să li se adreseze folosind prenumele” este modalitatea prin care vor putea comunica mai uşor cu studenţii. „Astfel, interesul studentului pentru o anumită materie sigur va creşte”, a conchis Laurenţiu.
Lecţii pentru sistemul din România
Sistemul finlandez este construit pe principiul accesibilităţii. Nu se percep taxe de studiu pentru elevii la zi şi învăţământul este obligatoriu pentru nouă ani, începând de la vârsta de 7 ani. În 2006, elevii de 15 ani din Finlanda au avut cele mai bune rezultate la ştiinţe şi matematică, după examinările finale, conform standardelor europene.
În ceea ce priveşte Singapore, o importanţă semnificativă este acordată programelor de educaţie pentru elevii supradotaţi. Nouă şcoli primare şi şapte generale au format, în 2005, un consorţiu pentru cei mai talentaţi elevi. După o serie de teste, 1% dintre cei mai buni au fost aleşi pentru aceste programe în care materiile au fost adaptate nevoilor acestora. În 2008, şcolile au renunţat la acest program comun, în urma numărului ridicat de retrageri, mulţi elevi dotaţi neputându-se adapta ritmului rapid de învăţare. Totuşi, multe şcoli oferă, în cadrul curriculei, ore speciale pentru aceştia.
Sursa: www.evz.ro
No comments:
Post a Comment