Friday, September 28, 2012
Thursday, September 27, 2012
Wednesday, September 26, 2012
The Coming Jobs War by Jim Clifton
O recomandare de lectură pentru toţi cei care doresc să înţeleagă mai bine şi în profunzime actualele probleme de pe piaţa muncii din întreaga lume.
Monday, September 24, 2012
"Eu n-am cerut să fiu român! Am avut noroc"
Un
colos intelectual într-un suflet de copil. Un filosof care şi-a
rotunjit concepţia în focul temniţelor. A vorbit toată viaţa
strălucitor, conştient că se dăruie. Întâlnind la Jilava mai toate
vârfurile culturale şi politice româneşti, ca Dimitrie Bejan, Mihai
Manoilescu, Bentoiu, Istrate Micescu, Petre Pandrea, ş.a. Ţuţea s-a
impus între ei cu autoritate necontestată. Gândirea lui era profund creştină.
Formulările lui erau savante. Şi totuşi, în intimitate era simplu, cald
sufleteşte şi blând ca un copil. El nu făcea simplă teorie filosofică,
ci îmbrăţişa toată viaţa într-o viziune optimistă şi maiestuoasă.
A
suferit cu demnitate ani mulţi de temniţă, iar acum trăieşte ca un fel
de nimeni al nimănui, un nimic. Nu numai neamul românesc, ci toată lumea
pierde în el un mare gânditor.
Trăiască Petre Ţuţea!
Sursa: Ioan Ianolide, Întoarcerea la Hristos
Thursday, September 20, 2012
Ionuţ Budişteanu - un geniu al informaticii româneşti (Ion Măldărescu)
O interfaţă care ajută nevăzătorii să „vadă" cu ajutorul limbii, i-a
adus unui elev de 18 ani trei premii acordate în S.U.A., o bursă anuală
de 10.000 de dolari (pentru patru ani) şi posibilitatea de-a studia la
orice universitate americană. Ionuţ Budişteanu, elev la Grupul Şcolar
Oltchim din Râmnicu Vâlcea, poate fi numit, fără riscul de a greşi, un
geniu al informaticii.
„Este un adolescent atât de modest încât nu aş putea să spun că are, nu «cei şapte ani de acasă», ci are 18 ani de acasă şi parcă vine dintr-o altă galaxie", spune despre el profesorul Florin Smeureanu, Inspectorul General Şcolar al judeţului Vâlcea. „Este singurul copil la părinţi, mama lui lucrând cândva în cercetare, iar tatăl fiind inginer. Ionuţ trăieşte în universul informaticii, mănâncă chiar în faţa calculatorului, iar zecile de concursuri interne şi internaţionale la care a participat i-au adus zeci de diplome şi medalii."
„Este un adolescent atât de modest încât nu aş putea să spun că are, nu «cei şapte ani de acasă», ci are 18 ani de acasă şi parcă vine dintr-o altă galaxie", spune despre el profesorul Florin Smeureanu, Inspectorul General Şcolar al judeţului Vâlcea. „Este singurul copil la părinţi, mama lui lucrând cândva în cercetare, iar tatăl fiind inginer. Ionuţ trăieşte în universul informaticii, mănâncă chiar în faţa calculatorului, iar zecile de concursuri interne şi internaţionale la care a participat i-au adus zeci de diplome şi medalii."
Mai multe detalii aici: http://www.art-emis.ro/stiinta/1183-ionut-budisteanu-un-geniu-al-informaticii-romanesti.html
Photo Credit: Ion Măldărescu
Amnezici şi (i)morali (Cercetator drd. Gabriel Ungureanu)
S-a reuşit cu brio să se provoace scârba românilor pentru capitalism
într-o societate care nu este nici cal nici măgar. Este un fel de catâr
urât şi steril. Ca o reacţie de protecţie la transformările
„democratice" originale pe care le trăim de mai bine de douăzeci de ani,
am devenit morali până la prostie. Şi când trebuie să fim pragmatici,
iar cădem brusc într-o moralitate fleşcăită.
Citiţi mai multe aici: http://www.art-emis.ro/analize/1182-amnezici-si-i-morali.html
Tuesday, September 18, 2012
Monday, September 17, 2012
Un velier condus de o româncă câştigă o competiţie pe Mediterană
Pentru
prima oară în istoria compeţiei, o echipă românească de yachting
câştigă Rolex Swan Cup, competiţia velierelor din Porto Cervo, Sardinia.
Velierul Natalia, condus de Natalia Brăiloiu.
Mai multe detalii pe http://www.forbes.ro/Un-velier-condus-de-o-romanca-castiga-o-competitie-pe-mediterana_0_5521.html
Photo Credit: www.forbes.ro
New school system in Sweden is eliminating classrooms entirely
Please read about the new way in education. Excellent idea! Congrats for the brilliant Swedish mind!
You can read the entire article here http://www.impactlab.net/2012/01/22/new-school-system-in-sweden-is-eliminating-classrooms-entirely/ and also admire the amazing pictures.
You can read the entire article here http://www.impactlab.net/2012/01/22/new-school-system-in-sweden-is-eliminating-classrooms-entirely/ and also admire the amazing pictures.
Sunday, September 16, 2012
Vrea o ţară ca România. „Dau Germania pe România!”
Vă invit să citiţi un articol extrem de interesant despre un tânăr german care a ales România în locul Germaniei. „Viaţa într-o ţară ca a voastră are farmec, pe când în Germania totul pare sterp” spune el.
Mai multe despre povestea lui aflaţi din Jurnalul Naţional: http://www.jurnalul.ro/special/vrea-o-tara-ca-romania-dau-germania-pe-romania-621456.htm
MORATORIU POLITIC ASUPRA EDUCAŢEI ÎN ROMÂNIA. SEMNAŢI DACĂ SIMŢITI LA FEL!
ADOPTAREA, LA 21 DECEMBRIE 2012, A MORATORIULUI POLITIC ASUPRA EDUCAȚIEI ÎN ROMÂNIA
Categorie: EDUCAȚIE
Destinatar: PARLAMENTUL ROMÂNIEI
Educația este, de departe, proiectul public numărul 1 în România în următorii 10-20 de ani. Miza istorică este succesul sau eşecul României în condiţiile generate de dobândirea, la 1 ianuarie 2007, a statutului de ţară membră a Uniunii Europene, iar focalizarea complexă şi de lungă durată a ţării noastre pe transformarea profundă a Educaţiei pe toate palierele sale, într-o manieră fără precedent până în acest moment – incomparabilă cu oricare dintre schimbările ori corecţiile din zona publică la care suntem martori – reprezintă condiţia critică de succes a noii Românii Europene.
Sunt trei valenţe fundamentale, care susţin fără echivoc acest argument:
Valenţa istorică. Acum, în esenţa sa, Şcoala funcţionează conform unui model profund inadecvat timpului prezent şi celui viitor. A treia mare transformare a Şcolii româneşti moderne, după cea articulată de Spiru Haret în anii 1890-1900 şi după reforma comunistă din 1948, încă nu a avut loc.
Valenţa socială. Subsistemul public principal pentru schimbarea infrastructurii mentale a societăţii este Educaţia. Acum România are nevoie, urgent, de schimbarea infrastructurii sale mentale în acord cu schimbările generate de aderarea la Uniunea Europeană – prin urmare, Educaţia devine proiectul său public numărul 1.
Valenţa economică. Investiţia în educaţie este profitabilă. Rata de rentabilitate a investiţiei în educaţie se situează între 5-30%, conform statisticilor O.E.C.D.
În acest cadru:
Schimbarea adaptivă a Educaţiei este un proiect deschis, perfect fezabil. El nu este o ameninţare. Există profesionişti ai educaţiei care îl ştiu, îl vor şi îl susţin, punând la dispoziţie expertize pe dimensiuni multiple: educaţie non-formală; educaţia adulţilor; training şi consultanţă; experienţă internaţională; managementul schimbării; leadership transformaţional.
Transformarea Şcolii ca sistem este cel mai important proiect public al României în deceniul 2012-2022. El consfinţeşte, strategic, închiderea capitolului istoriei moderne a ţării noastre început după 1945 şi angajarea noastră autentică pe calea deschisă de momentul 1 ianuarie 2007. Schimbarea adaptivă a Educaţiei constituie un exerciţiu profund de învăţare colectivă la scara întregii societăţi, fundamentat pe încredere, onestitate, competenţă, performanţă şi curaj, gândit să genereze câştiguri ireversibile – pe termen scurt, mediu şi lung – pentru toţi actorii individuali şi instituţionali implicaţi în punerea sa în fapt. Timpul va proba.
București, 17 septembrie 2012
Categorie: EDUCAȚIE
Destinatar: PARLAMENTUL ROMÂNIEI
Educația este, de departe, proiectul public numărul 1 în România în următorii 10-20 de ani. Miza istorică este succesul sau eşecul României în condiţiile generate de dobândirea, la 1 ianuarie 2007, a statutului de ţară membră a Uniunii Europene, iar focalizarea complexă şi de lungă durată a ţării noastre pe transformarea profundă a Educaţiei pe toate palierele sale, într-o manieră fără precedent până în acest moment – incomparabilă cu oricare dintre schimbările ori corecţiile din zona publică la care suntem martori – reprezintă condiţia critică de succes a noii Românii Europene.
Sunt trei valenţe fundamentale, care susţin fără echivoc acest argument:
Valenţa istorică. Acum, în esenţa sa, Şcoala funcţionează conform unui model profund inadecvat timpului prezent şi celui viitor. A treia mare transformare a Şcolii româneşti moderne, după cea articulată de Spiru Haret în anii 1890-1900 şi după reforma comunistă din 1948, încă nu a avut loc.
Valenţa socială. Subsistemul public principal pentru schimbarea infrastructurii mentale a societăţii este Educaţia. Acum România are nevoie, urgent, de schimbarea infrastructurii sale mentale în acord cu schimbările generate de aderarea la Uniunea Europeană – prin urmare, Educaţia devine proiectul său public numărul 1.
Valenţa economică. Investiţia în educaţie este profitabilă. Rata de rentabilitate a investiţiei în educaţie se situează între 5-30%, conform statisticilor O.E.C.D.
În acest cadru:
- Partidele politice parlamentare adoptă și consfințesc intrarea în vigoare, la 21 Decembrie 2012, a MORATORIULUI POLITIC ASUPRA EDUCAȚIEI ÎN ROMÂNIA. Acest moratoriu vizează crearea condițiilor pentru transformarea Școlii ca sistem și are durata de 10 ani, începând cu 21 Decembrie 2012 și până la 21 Decembrie 2022
- Partidele politice parlamentare sunt de acord că transformarea Școlii ca sistem - sau, în termeni tehnici, schimbarea adaptivă a Educației - reprezintă PROIECTUL PUBLIC CEL MAI IMPORTANT AL ROMÂNIEI ÎN PERIOADA 2012-2022
- Viziunea schimbării adaptive a Educației este următoarea: ÎN DECENIUL 2012-2022, ROMÂNIA ÎȘI DEZVOLTĂ UN SISTEM EDUCAȚIONAL AUTENTIC, ADICĂ O ȘCOALĂ FUNDAMENTATĂ PE VALORI, UTILĂ ȘI PLĂCUTĂ. Valorile cultivate de modelul educațional dezvoltat în deceniul 2012-2022 sunt: integritatea; încrederea; performanța onestă; inteligența socială; curajul acțiunii civice; creativitatea; implicarea personală; motivația emoționala pozitivă; transferabilitatea competențelor; forța echipei
- Misiunea transformării Școlii ca sistem constă în SCHIMBAREA, PRIN EDUCAȚIE, A INFRASTRUCTURII MENTALE A SOCIETĂȚII ROMÂNEȘTI, în acord cu schimbările generate de statutul României de țară membră a Uniunii Europene.
- Obiectivul strategic al transformării Școlii ca sistem este GENERAREA SUSTENABILĂ A UNEI RESURSE UMANE NAȚIONALE ÎNALT COMPETITIVE, capabile să funcționeze eficient în societatea actuală și viitoare. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, începând cu 2013, timp de minimum 5 ani (adică, până în 2018), România alocă 9% din Produsul Intern Brut capitolului cheltuieli pentru Educație. Direcțiile de acțiune și proiectele necesare îndeplinirii obiectivului strategic vizează preponderent: descentralizarea și modernizarea curriculară, managerială, financiară și a resursei umane în învățământul preuniversitar; orientarea sistemului educațional către nevoile beneficiarilor acestuia; anticiparea și satisfacerea proactivă a nevoilor actuale sau de perspectivă ale pieței de competențe
- Toate proiectele de transformare a Școlii ca sistem sunt dezvoltate și puse în fapt în concordanță cu viziunea, valorile, misiunea și obiectivul strategic specificate în MORATORIUL POLITIC ASUPRA EDUCAȚIEI ÎN ROMÂNIA
- Toți actorii individuali și instituționali ai societății sprijină MORATORIUL POLITIC ASUPRA EDUCAȚIEI ÎN ROMÂNIA contribuind onest, competent și responsabil la punerea sa in fapt.
Schimbarea adaptivă a Educaţiei este un proiect deschis, perfect fezabil. El nu este o ameninţare. Există profesionişti ai educaţiei care îl ştiu, îl vor şi îl susţin, punând la dispoziţie expertize pe dimensiuni multiple: educaţie non-formală; educaţia adulţilor; training şi consultanţă; experienţă internaţională; managementul schimbării; leadership transformaţional.
Transformarea Şcolii ca sistem este cel mai important proiect public al României în deceniul 2012-2022. El consfinţeşte, strategic, închiderea capitolului istoriei moderne a ţării noastre început după 1945 şi angajarea noastră autentică pe calea deschisă de momentul 1 ianuarie 2007. Schimbarea adaptivă a Educaţiei constituie un exerciţiu profund de învăţare colectivă la scara întregii societăţi, fundamentat pe încredere, onestitate, competenţă, performanţă şi curaj, gândit să genereze câştiguri ireversibile – pe termen scurt, mediu şi lung – pentru toţi actorii individuali şi instituţionali implicaţi în punerea sa în fapt. Timpul va proba.
București, 17 septembrie 2012
Puteti semna aici: http://www.petitieonline.com/moratoriu_politic_asupra_educatiei_in_romania
Thursday, September 13, 2012
Române, dacă vrei să pleci, du-te! (un text semnat Iunia Paşca)
M-am
intors inapoi in patria mama acum 5 luni, dupa cei 5 ani pe care i-am petrecut
imprastiati pe 3 continente. M-am intors acasa pentru ca am vrut, nu pentru ca
a trebuit. Nu pentru ca nu mi-a fost bine pe unde am fost, ci pentru ca mi-a
fost atat de bine incat am decis ca vreau sa-mi fie asa de bine si acasa. M-am
intors pentru ca dintre cele peste 40 de tari pe unde am calcat, pe canalele
nicicareia nu curgea lapte indulcit cu miere si pe viza de intrare a nicicareia
nu scria „Paradis”. Din cele peste 40 de tari pe unde am calcat, peste 40
dintre ele nu erau perfecte. Si atunci, mi-am zis, daca tot e sa traiesc intr-o
tara imperfecta, de ce sa nu fie ea cea in care am vazut pentru prima data
halatul galbui si peretii decojiti ai maternitatii?
In
ultimele cinci luni de cand m-am intors, aud pana la ingretosare intrebarile
sau exclamatiile din seria „de ce te-ai intors?”, „nu-ti pare rau ca te-ai
intors?”, „da' tu esti proasta?”, insotite de omniprezentele „eu abia astept sa
plec” si „eu as pleca de-aici maine”. Si imi vin in minte o serie de idei pe
care daca nu le exprim aici acum in scris, s-ar putea sa-mi crape inima si sa
mor.
In
primul rand, cum spunea un prieten de-al meu, imi vine sa le raspund tuturor:
„Dar du-te! Te rog, cat de repede, si sa nu te mai uiti inapoi!” Pentru ca
ultimul lucru de care avem nevoie in acest moment este de indivizi ca tine,
care isi petrec intreaga energie plangandu-se cat e de nasol aici si ce caini
incovrigati populeaza strazile altor natiuni. Granita e deschisa, lumea e
deschisa, so go planet go!
Marca unui om de exceptie este sa reuseasca acolo unde majoritatea s-au
oprit, acolo unde e greu dar el alege sa nu dea bir cu fugitii.
Marca unui om exceptional este sa razbata intr-un loc plin de provocari,
este sa puna mana si sa construiasca acolo unde e nevoie, nu acolo unde deja
s-a construit de catre altii.
Marca unui om de exceptie este alegerea responsabilitatii in locul
invinuirii si a scuzelor, este actiunea in locul vorbelor goale si stricate.
Marca unui om exceptional este a pune mana si a face, si a imparti mesaje
ce construiesc, nu mesaje pline de acid si venin.
Dar daca tu vrei sa pleci, du-te!
Chiar
daca asta imi vine sa le spun, nu le-as spune asta. Ci i-as intreba doar
simplu:„Care e scopul tau in viata?”.
Care
crezi tu ca e marca pe care poti si vrei sa o lasi in urma ta pe acest pamant?
Sa fie doar urma de la Mercedes si coaja de la samanta, sau e posibil sa fie
ceva pentru care cei din jurul sicriului tau sa incline capul si sa spuna „Iti
multumim ca ai fost pe acest pamant. Lumea a fost mai buna datorita tie”. Nu
stiu, se poate ca asta sa nu aiba nici o importanta pentu tine, dar te intreb:
te-ai intrebat asta vreodata?
Teama
mea e ca cei mai multi dintre cei care vreti sa plecati o faceti pentru ca
fugiti de ceva.
Stii
ca ceva nu iti place si vrei sa scapi de acel lucru. Stii ca nu esti fericit si
vrei sa gasesti fericirea altundeva, pentru ca e clar ca ea nu salasluieste in
tinutul acesta mirific in forma de peste. Sau buchet de flori. Sau orice alta
bazaconie ti-a mai spus invatatoarea ta in clasa I sau a II-a.
Iti
spun asta cu toata sinceritatea, mi-e teama ca daca pleci pentru ca fugi de
ceva, sansele sunt ca nu vei gasi ceea ce cauti acolo unde mergi. Pentru ca nu
stii ce cauti cu adevarat. Poate ca vrei „o viata mai buna”, dar ce inseamna
asta pentru tine? Si, mai important, de ce vrei o viata mai buna? Majoritatea
oamenilor o vor pentru ca li se pare ca astfel vor putea in sfarsit sa simta
libertatea, implinirea si fericirea pe care o cauta. Daca si tu esti unul
dintre ei, te invit sa mergi in oricare dintre tarile dezvoltate din lume, unde
cred ca esti de acord ca se „traieste mai bine”, si sa vezi cum o mare parte
din localnici nu mai sunt acolo, pentru ca au plecat in cautarea „libertatii,
implinirii si fericirii”. Si asta pentru ca si-au dat seama ca aceste lucruri
nu salasluiesc in tarile lor doar pentru ca mall-urile sunt smechere, soselele
sunt negaurite si coruptia mai putin corupta. Unii si-au dat deja seama ca nu
salasluiesc nici in tara vecina, nici aici in tara ta, nici pe continentul
vecin, nici pe cel de la celalalt capat, si in nici o tara de pe pamant. Pentru
ca ele nu stau in nimc din exterior, ci sunt mult mai aproape decat ti-ai putea
imagina: sunt in inima ta. In locul unde poti sa le cauti oriunde te-ai afla,
si sunt grozav de nerabdatoare sa ti se infatiseze. Asteapta doar sa le-o ceri.
Dar daca tu vrei sa pleci, du-te!
Daca vrei sa pleci, du-te. Dar in momentele in care vei fi acumulat tot ce
ti-ai dorit, si vei trai viata pe care acum crezi ca vrei sa o traiesti, ia-ti
cateva secunde sa inchizi ochii si sa asculti cu toata sinceritatea de care
esti in stare. Si daca vei
auzi de acolo din strafundul inimii tale o voce stearsa strigand „Asta nu e
tot. Mai e ceva, iti aduci aminte? Adu-ti aminte!”... poate vei dori atunci sa
o asculti. M-as bucura sa o asculti. Am fi cu un om mai aproape de o lume mai
buna.
Daca vrei sa pleci, du-te. Dar daca vrei sa pleci doar pentru ca „Romania e
de cacao”, sa dai bir cu fugitii in cautarea unui loc mai „civilizat”,
asigura-te ca stii mai ales inspre ce te indrepti, nu doar de ce anume fugi. Asigura-te ca stii cine esti, si ce ai
venit aici sa faci. Si daca afli ca scopul tau e acolo in afara granitelor,
atunci de-te si implineste-l. Dar daca nu e acolo, si-ti vei da seama de asta
dupa un an, sau trei, sau cinci, sa te intorci. Noi vom fi aici si te vom primi
cu bratele deschise.
Daca vrei sa pleci, du-te. Dar nu te uita la noi cei ramasi aici cu ura si
dispret. Intr-un fel sau altul, ne curge aceeasi roseata prin vine. Nimeni nu-l apreciaza pe omul care-l
vorbeste de rau pe altul, dar omul care arunca cu pietre in propriului neam...
acela e dispretuit. Unii ar spune blestemat. Nu-ti face tie asta, tu meriti mai
mult.
Daca vrei sa pleci, du-te. Dar ia cu tine o atitudine de invingator, de
vultur care isi ia viata in propriile maini si lupta pana la ultimul fulg. Nu te du acolo in lume ca sa te plangi,
sa dai vina pe altii si sa gasesti scuze pentru nereusitele tale. Du-te ca sa
reusesti prin integritate.
Daca vrei sa pleci, du-te. Dar du-te ca sa ajuti sa cladesti acolo, nu doar
ca sa iei; sa iei ceva care nu e al tau si la care tu nu ai contribuit nici o
picatura de sudoare. Nu te du sa strici ceva ce altii si-au dat din viata
pentru a construi. Meriti sa
fii mandru de omul care esti. Du-te, dar du-te sa reusesti prin integritate.
Daca vrei sa pleci, du-te. Dar du-te pentru ca esti fericit sa cunosti
lumea de afara, nu pentru ca esti nefericit aici. Pentru ca atunci ma tem, sincer ma tem, ca nu vei
scapa de nefericire. Si atunci ai plecat degeaba.
Daca vrei sa pleci, du-te. Dar du-te si fa-ne mandri. Du-te si raspandeste
inima de roman, cea autentica, in lume. Du-te si fa-i pe cei de acolo sa te cunoasca drept romanul care iti
doresti sa fii.
Daca vrei sa pleci, du-te. Si nu-ti fa griji pentru noi de aici, noi ne vom
descurca. Sa-ti fie calea
presarata cu flori, si sa gasesti ceea ce cauti.
una dintre cei intorsi
Wednesday, September 12, 2012
Tuesday, September 11, 2012
Monday, September 10, 2012
Maelstrom at Kauai, Hawaii
A
maelstrom is a very powerful whirlpool; a large, swirling body of
water. A free vortex, it has considerable downdraft. The power of tidal
whirlpools tends to be exaggerated by laymen. There are virtually no
stories of large ships ever being sucked into a maelstrom, although
smaller craft are in danger and tsunami generated maelstroms may even
threaten larger crafts.
Photograph by PATRICK SMITH
Photograph by PATRICK SMITH
Povestea românilor care lucrează la sediul Microsoft din SUA
Româna este a doua cea mai vorbită limbă de la Microsoft – asta spune
legenda. Românii de la Redmond sunt cea mai mare comunitate
intelectuală de pe coasta de vest – asta am întâlnit în realitate.
Citiţi mai multe despre ei aici: http://www.forbes.ro/Cover-story-comunitatea-microsoft_0_5457.html http://www.forbes.ro/Cover-story-comunitatea-microsoft_0_5457.html
Photo Credit: www.forbes.ro
Crăişorul Munţilor
10
septembrie 1872 - A murit Avram Iancu (“Craisorul Muntilor”),
conducator al Revolutiei Române de la 1848, din Transilvania (n.1824).
IUBESC ACEST POPOR...
Ce
să vă spun? Iubesc acest popor bun, blînd, omenos, pe spatele căruia
diplomaţii croiesc carte şi rezbele, zugrăvesc împărăţii despre cari lui
neci prin gînd nu-i trece, iubesc acest popor care nu serveşte decît de
catalici tuturor acelora ce se-nalţă la putere, popor nenorocit care
geme sub măreţia tuturor palatelor de gheaţă ce i le aşezăm pe umeri.
Pe
fruntea [lui] străinii scriu conspiraţiuni şi alianţe ruso-prusiene, pe
seama lui se croiesc revoluţiuni grandioase ale Orientului a căror fală
o duc vro trei indivizi, a căror martiriu şi dezonori le duce poporul,
sărmanul. Aţi făcut din o parte din oraş tirana celorlalte cinci părţi
ca s-aveţi alegători pe sprînceană, aţi scumpit hrana de toate zilele ca
s-aveţi alegătorii voştri, ca în urmă acei puţini alegători să vă dea
dreptul d-a vă croi diurne şi d-a împovăra într-un mod nemaiauzit în
România.
V-aş
fi iertat să vă serviţi [cu] neonestităţi personificate, cu faliţi
declaraţi, cu furi cunoscuţi de lume, cu nulităţi egale cu bestia, ca să
ajungeţi la un scop, dar să vă serviţi cu aceste maşine oarbe ca [să]
nu ajungeţi nicăiri — asta n-o pot înţelege ; pentru ca să vă retrageţi
în faţa unui care după voi nu are încrederea ţărei - asta iar nu o
înţeleg. În faţa unificărei patriei noastre sfîşiate, sîngerînde, vă
iertam chiar crima paricidiului, dar să ne omorîţi puţina încredere ce o
aveau puterile în noi, garanţia esistenţei noastre naţionale, pentru a
nu ajunge nicăiri - asta e crud. Apoi ne-aţi jucat guvernul în mîna unor
oameni dintre cari unii nu au doar alt merit decît că sînt sămînţa
urdorilor Fanarului sau alte cunoştinţe decît să facă fluturi de hîrtie
şi să... tacă.
Din MANUSCRISE (Manuscrisul 2264, 1877)
Autor: Mihai Eminescu
Saturday, September 8, 2012
O Marie extraordinară, de ziua Mariilor
A
zburat cu avionul pilotat de domnia sa pe ambele fronturi si a salvat
1500 de vieti in al doilea razboi mondial. A facut parte din Escadrila
Alba, unitatea romaneasca de avioane sanitare pilotate de femei, singura
de atunci din lume. Dupa campania din Crimeea a ramas singura
femeie-pilot de pe Frontul de Vest si a continuat sa zboare cu mult
curaj, ca sa salveze oameni, pana in ultima zi a razboiului.
O femeie incredibila, comandor in retragere Mariana Dragescu a implinit ieri 100 de ani.
La multi ani si va multumim!
foto: Laura COZLOV / CER SENIN
O femeie incredibila, comandor in retragere Mariana Dragescu a implinit ieri 100 de ani.
La multi ani si va multumim!
foto: Laura COZLOV / CER SENIN
Friday, September 7, 2012
Thursday, September 6, 2012
Wednesday, September 5, 2012
Tuesday, September 4, 2012
Monday, September 3, 2012
Descurcă-te! de N. Steinhardt
Mă
refer la din ce în ce mai folositul şi mai răspânditul verb a se
descurca, unul dintre cele mai abjecte şi mai odioase din lexicul
românesc. A-i spune cuiva: „descurcă-te” înseamnă a lansa o invitaţie la
mită, şperţ, minciună, linguşire, făţărnicie, furt. „Descurcă-te”
înseamnă, de fapt, fă ce ştii, orice-ar fi, numai să iasă treaba ori să
existe aparenţa că a ieşit.
„Descurcă-te”
este expresia verbală, activă şi nocivă a supremei şmecherii…
Mărturisesc că este un subiect care mă obsedează. Simt şmecheria cum
târcoleşte în jurul nostru, asemenea unui duh rău, şi cum vrea să ne
prindă în laţul ei pe care-l cred ireversibil. Noi, pe vremea noastră,
aveam un verb, poate la prima vedere analog cu a se descurca: verbul a
răzbate. Numai că a răzbate avea cu totul altă conotaţie şi ducea la cu
totul alte valori. Răzbătător era omul care prin muncă şi capacitatea sa
înfrunta şi înfrângea greutăţile vieţii, izbutind să le străbată până
la o împlinire a sa.
Sursa: http://www.alexandrasvet.ro/
Henry Negresco-Maestrul luxului absolut
Acum 112 ani, Vanderbilt, Rockefeller sau Isaac Merrit il adorau pentru ca stia sa le ofere sevicii de lux impecabile.
Azi, Warren Buffet, Bill Gates, Madonna sau Bill Clinton ii stiu numele si cand il aud, tot la lux se gandesc.
Elegantul domn Negrescu, creatorul hotelului "Le Negresco" din Nisa si al unei lumi spectaculoase, care mai fascineaza si azi elita mondiala la plimbare pe Riviera franceza. Maestrul luxului absolut s-a nascut si a crescut in Romania.
Azi, Warren Buffet, Bill Gates, Madonna sau Bill Clinton ii stiu numele si cand il aud, tot la lux se gandesc.
Elegantul domn Negrescu, creatorul hotelului "Le Negresco" din Nisa si al unei lumi spectaculoase, care mai fascineaza si azi elita mondiala la plimbare pe Riviera franceza. Maestrul luxului absolut s-a nascut si a crescut in Romania.
Povestea lui aici: http://www.eroiiromanieichic.ro/?p=5551
Subscribe to:
Posts (Atom)
Si Deus nobiscum, quis contra nos?
Îndrăzneşte să cunoşti!Ducit Amor Patriae
Tot ceea ce este necesar ca răul să triumfe este ca oamenii buni să stea cu mâinile în sân. (Edmund Burke)
Încearcă să nu fii un om de succes, ci un om de valoare! (Albert Einstein)
Nu voi fi un om obişnuit pentru că am dreptul să fiu extraordinar. (Peter O`Toole)
Modestia este, faţă de merit, ceea ce este umbra pentru figurile dintr-un tablou: îi dau forţă şi relief. (La Bruyere)
Maestru este numai acela care este dăruit cu harul de a învăţa pe alţii. Cu adevărat maestru este numai cel care, având el însuşi multă bogăţie sufletească, ştie să dea tot, ştiinţă, pricepere şi suflet, fără intenţii preconcepute şi fără să aştepte nimic în schimb. (Octavian Fodor)
Talent hits a target no one else can hit, genius hits a target no one else can see. (Schopenhauer)
We are what we repeatedly do. Excellence, then, is not an act, but a habit. (Aristotle)
We are what we repeatedly do. Excellence, then, is not an act, but a habit. (Aristotle)