Saturday, March 23, 2013

Thursday, March 21, 2013

Wednesday, March 20, 2013



Miceal Ledwith, fost consilier al Papei Ioan Paul al II-lea: "Nu limba română este o limbă latină, ci limba latină este o limbă românească!"

“Chiar dacă se știe că latina este limba oficială a Bisericii Catolice, precum și limba Imperiului Roman, iar limba română este o limbă latină, mai puțină lume cunoaște că limba română, sau precursoarea sa, vine din locul din care se trage limba latină, și nu invers. Cu alte cuvinte, nu limba română este o limbă latină, ci mai degrabă limba latină este o limbă românească. Așadar, vreau să-i salut pe oamenii din Munții Bucegi, din Brașov, din București. Voi sunteți cei care ați oferit un vehicul minunat lumii occidentale (limba latină).” (această declarație șocantă o puteți vedea în înregistrarea de mai jos, după minutul 51:40)



Sursa: http://danielroxin.blogspot.ro/2013/03/fost-consilier-al-papei-ioan-paul-al-ii.html

SFINŢII ÎNCHISORILOR (integral)





Mărgăritare duhovniceşti. Iubirea de arginţi


     Iubirea de arginţi este rădăcina tuturor relelor, iar lăcomia este fiica iu­birii de arginţi. Trebuie să tăiem din sufletul nostru cu toată grija ră­dă­cina tuturor relelor, ştiind cu siguranţă că, dacă rămâne rădăcina, cu uşurinţă cresc şi ramurile.
Aşa cum cel care are picioarele legate nu poate să meargă cu uşu­rin­ţă, la fel şi cel care adună bani nu poate să urce la cer. Banii sunt ne­cesari pentru întreţinerea omului. Mulţi însă pentru bani îşi jertfesc să­nătatea, conştiinţa, chiar şi sufletele lor.
Cel care a gustat cele cereşti le dispreţuieşte cu uşurinţă pe cele pă­mân­teşti. Cel care nu le-a gustat, însă, se mulţumeşte cu bunurile sale pământeşti.
Cel care a biruit această patimă încetează să mai aibă griji. Cel care este legat de ea nu va face niciodată rugăciune curată.
Pentru cei lumeşti „iubirea de arginţi este rădăcina tuturor relelor” (I Timotei 6, 10), în timp ce pentru călugări rădăcina relelor este îm­bui­barea pântecului.
Iubitorul de arginţi se aseamănă cu un avar. El adună ca să se fă­leas­­că în faţa altora. Şi astfel pierde bucuria dăruitului şi răsplata dum­ne­zeiască. Iubitorul de arginţi se face folositor altora doar după moar­tea lui.
Un avvă nevoitor a fost întrebat despre cum se poartă iubitorul de ar­ginţi cu prietenii lui. „Ca şi cu pungile!” a răspuns „Cât timp sunt pli­­ne, le ţine, când se golesc le aruncă”.
SURSA: Cuv. Paisie AGHIORITUL (2009). Mica filocalie. Galaţi: Editura Egumeniţa. pp. 169-170

Mărgăritare duhovniceşti. Iubirea de sine


Când omul se iubeşte pe sine, adică are egoism, pe toate le tâlcu­ieş­te aşa cum se iubeşte pe sine. Astfel, pe fiecare le explică după cum îi vine bine.
Dacă încetezi să te iubeşti pe tine însuţi, atunci vei fi plăcut lui Dum­nezeu.
SURSA: Cuv. Paisie AGHIORITUL (2009). Mica filocalie. Galaţi: Editura Egumeniţa. pag. 171.

Tuesday, March 19, 2013

Monday, March 18, 2013

Metanie (Radu Gyr)

Doamne, fă din suferinţă,
Pod de aur, pod înalt,
Fă din lacrima velintă
Ca într-un pat adânc şi cald.

Din lovirile nedrepte
Faguri facă-se şi vin.
Din înfrângeri, scări şi trepte,
Din căderi, urcuş alpin.

Din veninul pus în cană
Fă miresme ce nu pier.
Fă din fiecare rană
o cadelniţă spre cer;

Şi din fiece dezastru
şi crepuscul stins în piept,
Doamne, fă lăstun albastru
şi fă zâmbet înţelept.



Monday, March 11, 2013

Friday, March 8, 2013

Monday, March 4, 2013



Mărgăritare duhovniceşti. Mândria



Cel care doreşte să-şi impună în discuţii părerea sa, care poate să fie şi corectă, să ştie că suferă de boala diavolului (adică de mândrie). Şi dacă aceasta are loc în discuţiile cu cei egali, poate să se vindece când­va prin dojana celor mai mari. Dacă se întâmplă însă cu cei mai mari sau mai înţelepţi, atunci patima lui este nevindecabilă din punct de vedere omenesc.
… Mândria începe acolo unde sfârşeşte slava deşartă. Acolo unde s-a întâmplat căderea s-a sălăşluit mai înainte mândria.
Să nu-ţi înalţi grumazul tău, de vreme ce eşti plăsmuit din pământ. Pentru că mulţi au fost aruncaţi din ceruri, chiar dacă erau sfinţi şi „ima­teriali”.
„Pentru că cine va păzi toată Legea, dar va greşi într-o singură po­run­că (cugetarea semeaţă) s-a făcut vinovat de toate poruncile” (Ia­cov 2, 10). Pe desfrânaţi pot să-i vindece oamenii, pe cei vicleni în­ge­rii, iar pe cei mândri doar Dumnezeu.
Să ai întotdeauna ochiul sufletului tău aţintit la trufie, ca să-l pă­zeş­ti. Pentru că nicio altă hoţie nu este mai rea decât propria sa hoţie (a bogăţiei duhovniceşti).
Mândria îşi face lucrarea înainte de cugetare! Când lucrurile se­ri­oa­se întârzie puţin, înaintează după aceea grabnic şi corect. De aceea o­mul să nu se grăbească să lucreze, ci mai înainte să cugete şi să se roa­ge. Când rugăciunea merge înainte nu lucrează nebunia minţii sau re­pe­ziciunea, ci mintea sfinţită.
Prin mândria luciferică omul poate să se îndrăcească. Mintea lui este rătăcită, ca şi cum ar sări în aer. El face greşeli grave şi nu înţe­le­ge.
A nu cunoaşte înseamnă neştiinţă, dar a nu voi să cunoşti este tru­fie.
Dacă unii oameni se rătăcesc, li se întâplă din mândrie, deoarece vor să meargă după mintea lor şi nu după experienţa altora.
SURSA: Cuv. Paisie AGHIORITUL (2009). Mica filocalie. Galaţi: Editura Egumeniţa. pp. 166-168.

Tuesday, February 26, 2013

Mărgăritare duhovniceşti. Aproapele


Celălalt de lângă mine nu este iadul, ci Raiul meu. El devine iad când eu nu sunt pentru el Rai.
Cel care se îngrijeşte de fratele său se îngrijeşte de el însuşi.
Scopul este ca fiecare să cugete la celălalt, la durerea lui. Minunea se întâmplă când cineva ia parte la durerea celuilalt. Esenţial este să-l sim­ţi pe celălalt fratele tău şi să iei parte la durerea lui. Această pur­ta­re Îl mişcă pe Dumnezeu şi săvârşeşte minunea.
Cel care nu ştie să ajute rămâne de unul singur şi nefericit.
Tot ceea ce se face cu inima nu oboseşte. Inima este precum un aparat care se încarcă. Cu cât lucrează, cu atât se încarcă.
SURSA: Cuv. Paisie AGHIORITUL (2009). Mica filocalie. Galaţi: Editura Egumeniţa. Pag. 150.

Friday, February 15, 2013

Despre tinerii de astăzi cu părintele Iustin Pârvu

"- Credeţi aşadar că această generaţie ateizată şi crescută în faţa televizorului se va îndrepta spre Dumnezeu? De unde să mai aibă această forţă dacă prea puţini au o educație morală şi religioasă?

- Pr. Iustin Parvu: "Acest tineret care pare acum a fi foarte uşuratic şi predispus mai mult plăcerilor decât sacrificiului, eu cred că se va trezi repede. Tinerii şi copiii de azi au o inteligenţă foarte ridicată şi această inteligenţă îi va ajuta să vadă unde este adevărul. Această generaţie a fost înşelată şi manipulată, fără voia ei, spre toate deşertăciunile lumii, de aceea şi Dumnezeu va fi mai îngăduitor cu ea şi îi va da forţa să vadă. Şi aceşti tineri pe care îi vedeţi acum, vor fi salvarea noastră. Eu cred într-o renaştere spirituală a tineretului nostru, care se va ridica din toate aceste căderi. Aşa cum Dumnezeu a făcut din tâlhari sfinţi, tot aşa va face şi cu aceşti tineri de azi. Dumnezeu nu va rămâne batjocorit prin ştiinţa satanică a modernismului de azi. Şi prin renaşterea tineretului ortodox se va restabili un echilibru în viaţa noastră."

Gala copiilor supradotaţi (25.02.2013)


Saturday, February 9, 2013

Gala Națională a Copiilor Supradotați, 25 februarie 2013, la sala Dalles

Gala Națională a Copiilor Supradotați este un eveniment unic în România pentru susținerea și recunoașterea valorilor naționale și a educației de excelență prin copiii cu potențial înalt din toată țara! Participanții tuturor generațiilor de copii ai Școlilor de Excelență sunt invitați să participe la Gala Națională a Copiilor Supradotați din România, pe 26 februarie la Sala Dalles, orele 18,00. Scopul principal al evenimentului îl reprezintă în primul rând recunoașterea și premierea celor mai importante rezultate ale copiilor excepționali din România.

Poveștilor lor de viață sunt emoționante și pline de experiență. Vom învăța de la ei ce înseamnă muncă, devotament, pasiune, lacrimi, succes și reușită. Despre condiția lor în școală și felul în care talentul lor este recunoscut!

Invitați de marcă: Maia Morgestern, Florin Chilian, Iustin Capră - inventator
Vor lua cuvântul: Prof. dr. Florian Colceag, președinte IRSCA Gifted Education, David Morar - membru de excelență, unul dintre membrii PR de marcă ai Școlilor de Excelență, Tabără Ionel Marian, susținător al copiilor supradotați din România.

Vor evolua pe scena Dalles:
Karina Luncanu
Koc Maria
Vlad Murgulescu
Anastasia Constantinescu
Vlad Morar
Cotfaș Carmina
Bianca Panciu
Vor exista surprize inedite la care vă așteptăm să le savurați cu multă emoție! Un duet surpriza- extraordinar cu doi tineri străluciți, o prestație care va arăta adevărata valoare de relație mentor-discipol.

Consiliul copiilor de promovare:
Tudor Orosz
Petre Tudorache
Marius Palaghianu
Liviu Anghel
Matei Stamo

IRSCA Gifted Education își propune să stimuleze și să promoveze învățământul și cercetarea românească și originală, să atragă în această activitate tineri dotați cu înclinație spre cercetare, leadership, antreprenoriat și arte și să contribuie la prestigiul acestor activități pe plan național și internațional. "Să promovam și să sprijinim dezvoltarea persoanelor cu har și talent din toate domeniile: știință, artă, management, leadership și să formăm resurse umane capabile să rezolve problemele de mare complexitate ale vremurilor noastre."
Dorința noastră este de a împlini dorințele copiilor care nu au șansa de a-și dezvolta talentele și potențialele la nivel maximal. Cu ocazia Galei Naționale a copiilor supradotați vrem să implicăm oamenii de lângă noi cu putere materială și autoritățile locale să devină partenerii noștrii de încredere. Vrem să strângem picăturile oamenilor frumoși și buni să le oferim în dar de lumina bucuriei și a cunoașterii copiilor cu potențial din România.
Suntem mulți cei ce dorim ca astfel de evenimente să se produca mai des. Acești copii ce nu se bucură pe deplin o educație de performanță, atenția și dragostea celor mai apropiați semeni pot fi bucurați și încântați atât de mult.

Persoanele fizice și companiile sunt invitate să participe la acest spectacol ce va reuni toți copiii străluciți din colțurile țării. Sensibilitatea lor vă va convinge că învățământul românesc îi merită pe deplin. Scopul nostru este să adunăm lume bună și cu suflet care să finanțeze primul CENTRU DE PROGRAME ȘI MENTORAT în București.

Prezintă: Liviu Anghel și Lajos Kristof

Persoană de contact pentru parteneriate media și sponsorizări: Lajos Kristof, director programe și consiliere copii supradotați: lajos.kristof@gmail.com , Tel: 0756.355.047

Sursa: http://www.irsca.ro/news/205-gala-naional-a-copiilor-supradotai-26-februarie-2013-la-sala-dalles

Mărgăritare duhovniceşti. Smerenia



Smerenia unită cu răbdarea este temelia tuturor virtuţilor. Fără sme­­­re­nie totul devine nimic. Prin smerenie nimicul devine tot.
Smerenia este o pală cerească de vânt care poate să înalţe sufletul din abisul păcatului pe culmile cerului.
Muntele smereniei este ca omul să se îngrijească să uite toate fapte­le lui bune.
Cel care este smerit nu este furat şi nici păgubit duhovniceşte.
Toţi cei care căutăm smerenia să nu încetăm să ne cercetăm şi să ne osândim pe noi înşine. Şi când îl simţim cu inima noastră pe aproapele mai presus de toate, atunci este lângă noi darul lui Dumnezeu, smere­nia.
Smerenia adevărată ascunde nu doar toate celelalte virtuţi, ci şi pe ea însăşi.
Iubirea şi smerenia: o pereche sfântă! Una înalţă şi cealaltă îi ţi­ne pe cei care s-au înălţat şi nu-i lasă niciodată să cadă. Aşa cum pă­mân­­tul pe care călcăm n-are frică să cadă, la fel şi omul smerit.
Să te îngropi în mormântul smereniei, ca să înviezi în Hristos prin apatie.
„Că întru smerenia noastră Şi-a amintit de noi Domnul, că în veac este mila Lui”. (Psalmul 135)
Acolo unde este smerenie, trufia dispare, unde este Hristos, dia­vo­lul pleacă. Smerenia este cea care-l face să şchiopăteze pe diavol, este cel mai mare şoc pentru acesta.
Smerenia războieşte patimile şi pe diavol şi completează lucrarea ce­lor neputincioşi.
Cel care are smerenie nu face niciodată pe învăţătorul. El ascultă şi, când i se cere părerea, vorbeşte cu smerenie. Niciodată nu zic „eu”, ci „cu­getul meu îmi spune” sau „Sfinţii Părinţi au zis”. Adică grăieşte ca un ucenic. Cel care socoteşte că este capabil să-i îndrepte pe ceilalţi are mult egoism
Puterea smereniei: am văzut toate cursele vrăjmaşului întinse pe pă­mânt. Am suspinat şi am zis: Oare cine trece şi scapă de acestea? Şi am auzit un glas care mi-a zis: - Smerenia!
-         Cine află calea spre Dumnezeu?
-         Cel care vede şi zice: „Un lucru ştiu: nu ştiu nimic”.
Înlăuntrul meu am mulţi nori duhovniceşti care alungă norii lui Dum­nezeu. Rugăciunea celui smerit adună norii când este secetă.
Cel care se roagă cu smerenie şi cu frică de Dumnezeu niciodată nu va păţi cele rele. Pentru că are cu el harul lui Dumnezeu.
Creştinului îi trebuie două aripi ca să zboare şi să meargă în Rai: smerenia şi iubirea.
Orice strădanie de-a noastră, când nu este însoţită de smerenie, este străină de voia dumnezeiască. Acesta să fie criteriul pentru toate fapte­le noastre şi pentru întreaga noastră viaţă.
Tainele lui Dumnezeu se descoperă celor smeriţi. Fără smerenie, fă­ră nevoiţă, cuvântul lui Dumnezeu rămâne de netâlcuit. Rugăciunea ce­lui smerit Îl înduplecă pe dumnezeu.
Vrei să rămâi drept? Îngenunchează!
Psalmistul nu spune: am postit, am privegheat, nici am dormit pe pământ, ci „smeritu-m-am şi Domnul m-a mântuit degrabă”.
(Psalmul 114, 6)
Smerenia deschide poarta cerului şi tainele lui Dumnezeu se des­coperă celor smeriţi.
SURSA: Cuv. Paisie AGHIORITUL (2009). Mica filocalie. Galaţi: Editura Egumeniţa. pp. 162-165.
Si Deus nobiscum, quis contra nos?
Îndrăzneşte să cunoşti!
Ducit Amor Patriae
Tot ceea ce este necesar ca răul să triumfe este ca oamenii buni să stea cu mâinile în sân.
(Edmund Burke)
Încearcă să nu fii un om de succes, ci un om de valoare! (Albert Einstein)
Nu voi fi un om obişnuit pentru că am dreptul să fiu extraordinar. (Peter O`Toole)
Modestia este, faţă de merit, ceea ce este umbra pentru figurile dintr-un tablou: îi dau forţă şi relief. (La Bruyere)
Maestru este numai acela care este dăruit cu harul de a învăţa pe alţii. Cu adevărat maestru este numai cel care, având el însuşi multă bogăţie sufletească, ştie să dea tot, ştiinţă, pricepere şi suflet, fără intenţii preconcepute şi fără să aştepte nimic în schimb. (Octavian Fodor)

Talent hits a target no one else can hit, genius hits a target no one else can see. (Schopenhauer)
We are what we repeatedly do. Excellence, then, is not an act, but a habit. (Aristotle)