Date de baza• Suma totală a Fondurilor Structurale şi de Coeziune alocate României pentru perioada 2007-2013 este de 19,668 miliarde Euro, din care 12,661 miliarde Euro reprezintă Fonduri Structurale în cadrul Obiectivului „Convergenţă”, 6,552 miliarde Euro sunt alocate prin Fondul de Coeziune, iar 0,455 miliarde Euro sunt alocate Obiectivului „Cooperare Teritorială Europeană” (inclusiv transferurile la Instrumentul pentru Asistenţă de Pre-Aderare - IPA şi Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat - ENPI)
• Alocarea CSNR în cadrul Obiectivului „Convergenţă” şi Fondului de Coeziune necesită o cofinanţare naţională estimată la 5,53 mld Euro, constituită atât din surse publice (77% din totalul cofinanţării), cât şi din surse private (23%)
• Ajutorul financiar europeana functioneaza la toate nivelurile pe principul “rambursarii cheltuielilor efectiv efectuate” (facturate si platite)
Romania dispune de 25,198 euro pentru o perioada de 7 ani (2007-2013)
• Absorbiti liniar, ar fi insemnat 3.6 mld euro/an, adica cca 3% din PIB
• Pentru absorbtia fondurilor europene, Romania ar fi trebuit sa asigure in cei 7 ani prin Bugetul de Stat suma de 24.76 mld euro pentru finantarea proiectelor, la care trebuia adugata suma de 1.237 mld euro contributia sectorului privat.
• Prin investirea celor 24.76 mld euro in perioada 2007-2013, Romaniei i s-ar fi rambursat pana in anul 2015, dela Comisia Europeana, suma de 19,213 mld euro.
• Obiectiv propus ai asumat in 2007 prin Cadrul Strategic National de Referinta (CSNR): Reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene prin generarea unei creşteri suplimentare de 15-20% a PIB până în anul 2015.
Consideratii privind absorbtia Fondurilor Europene
Principala cauza a absorbtiei reduse de Fonduri europene o reprezinta nealocarea prin Bugetul de Stat a sumelor necesare pentru finantarea proiectelor nationale – care ar fi trebuit sa fie de cca 3% din PIB anual.
Pentru absorbtia integrala a Fondurilor Europene, Romania ar trebuie sa prevada cca. 10% din PIB pentru fiecare din urmatorii 2 ani financiari, cu care sa se asigure finantarea proiectelor nationale (prefinantari, rambursari)
• Fondurile Europene au fost acordate Romaniei pentru a o sprijini in vederea apropierii nivelului ei tehnologic, de competitivitate, a infrastructurii de transport, a conditiilor de mediu, de pregatire a resursei umane si de imbunatatire calitativa a actelor si deciziilor administrative de nivelul mediu european
• Ajutorul financiar european se adreseaza unei Romanii sarace si saracite, nou stat membru al Uniunii Europene, cu posibilitati modeste de investitii din partea sectorului economic si industrial privat.
• In absenta disponibilitatilor financiare si in prezenta unor conditii dificile si restrictive de creditare bancara a sectorului privat (atat cel economic, cat si cel al organizatiilor neguvernamentale) foarte multi potentiali aplicanti nu au aplicat, iar foarte multi aplicanti au fost nevoiti sa renunte la finantare (la proiectele propuse), desi multe proiecte erau viabile si puteau crea valoare adaugata economiei nationale.
O prima concluzie este ca ajutorul financiar european destinat Romaniei nu a putut fi accesat decat de organizatii, societati si institutii puternice din punct de vedere financiar, eliminand de la/reducand accesul la finantare pentru marea masa de microintreprinderi, intreprinderi mici si organizatii neguvernamentale (inclusiv asociatii si fundatii) cu cifre mici de afaceri si cu patrimoniu modest.
O a doua concluzie este ca sistemul bancar nu a sprijinit prin produse bancare adecvate participarea acestor categorii de organizatii la competitii. Banca Nationala si Guvernul Romaniei ar trebui sa reglementeze “in trei” acordarea de credite de catre banci catre Guvern si beneficiarii de finantari europene: Banca castigatoare pentru acordarea de imprumut Guvernului sa ofetrteze “la pachet” si acordarea de credite in conditii avantajoase pentru beneficiarii de finantari europene.
Fondul National de Garantare (cu buget insuficient) a fost destinat in exclusivitate sprijinirii Intreprinderilor Mici si Mijlocii, lasand in afara posibilitatii de garantare a creditelor intreaga masa de ONG-uri. Se propune ca FNGCIMM sa devina FNGCIMM&ONG pentru extinderea bazei celor care pot primi garantii de stat.
• Cea mai mare parte a celor care au aplicat si au castigat finantare pentru proiectele propuse s-au confruntat si se confrunta cu mari probleme in procesul de implementare
• De cele mai multe ori, ghidurile solicitantilor, desi au fost supuse dezbaterii publice, au creat ambiguitati de interpretare, managerii de proiect confruntandu-se cu opinii diferite ale monitorilor de proiect si auditorilor externi. De multe ori nu a invins logica, ci bunul plac si/sau lipsa de profesionalism a acestora din urma.
• Dinamica prea mare a schimbarilor produse de Autoritatile de Management (cu precadere AM POS DRU, care a exagerat cu numarul mare de instructiuni si decizii care au schimbat regulile jocului in timpul desfasurarii acestuia) a creat confuzie si neliniste in randul beneficiarilor. Edificatoare in acest sens sunt instructiunile si deciziile AM POS DRU, care numai intr-un an de zile a schimbat de 3 ori modalitatea de acordare a prefinantarii, scazandu-i cuantumul de la 30% (o singura transa) din valoare eligibila a proiectului la 10% + 20% (doua transe) si in final la 3%+3%+4% (trei transe) din valoarea acestuia, ceea ce a determinat bulversari semnificative, de multe ori dezastruoase, a cash-flow-lui planificat. In aceste situatii, unii beneficiari au renuntat la proiecte, altii se chinuie realmente sa induplece bancile sa le acorde credite in conditii mai avantajoase, cei mai multi neputand asigura garantiile care in multe cazuri depasesc 120% din valoarea creditului solicitat (ajungand si pana la 140%!), in ciuda prevederilor HG 606/2010.
• In cadrul unor Programe Operationale (de ex. POS CCE), acordarea prefinantarii este conditionata de existenta unei scrisori de garantie bancara pentru suma acordata ca prefinantare, aceasta conducand la costuri suplimentare din partea beneficiarilor, si asa lipsiti de lichiditati!
O alta cauza a esecului absorbtiei Fondurilor Europene o constituie incoerenta, inconsistenta si necorelarea intre Programele Operationale a modului si cuantumului in care se acorda prefinantarea.
• Un mare pericol pentru continuarea absorbtiei de fonduri europene il constituie intarzierea cu care se evalueaza si se da la plata cererile de rambursare intocmite de beneficiari. Desi legea este foarte clara in aceasta privinta (maxim 90 de zile calendaristice), in cadrul marii majoritati a Programelor Operationale s-au produs intarzieri la rambursarea cheltuielilor, unele ajungand pana la 14-15 luni.
• Acest lucru a creat un dublu efect negativ: pe de o parte beneficiarii de proiecte s-au confruntat cu mari probleme financiare si au solicitat prelungirea termenului de finalizare a proiectelor (lucru interzis prin majoritatea contractelor de finantare!), iar pe de alta parte Ministerul de Finante nu a putut intocmi si inainta cereri de rambursare la Comisia Europeana pentru “bruma” de fonduri cheltuite la nivel national.
• Intarzierile in rambursarea cheltuielilor efectuate s-a datorat in principal la 3 cauze:
1. Numarul mic, insuficient de experti profesionisti (de ex. in acest moment, la OI POS DRU – Educatie sunt 559 de proiecte monitorizate de doar 9 monitori de proiect, ceea ce duce la o incarcare exagerata a acestora si o prelungire nedorita a duratei de evaluare: fiecare monitor are in jur de 60 de proiecte, care, reclamand in medie 3 zile de analiza, “impinge” in mod “obiectiv” termenul de solutionare a unei cereri de rambursare la 180 de zile lucratoare, adica cca 230 zile calendaristice!!!)
2. Conditiile improprii de functionare a unor Organisme Intermediare (vezi cazul OI POS DRU din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului) nu asigura cadrul corespunzator pentru securitatea personalului si lucrarilor, confidentialitatea evaluarilor, siguranta arhivarii dosarelor de proiect si, nu in cele din urma, confortul fizic si psihic pentru niste profesionisti (functionari publici) care analizeaza, aproba si distribuie fonduri de milioane de euro.
3. Modificarea legislatiei privind stimularea functionarilor publici in sensul scaderii stimulentelor si implicit, demotivarea acestora, ceea ce creaza dese plecari din sistem si perturbatii in omogenitatea evaluarilor si monitorizarilor, cu efect dezastruos asupra beneficiarilor.
O concluzie cu efect de propunere este aceea de folosire intensiva a fondurilor alocate Axelor prioritare de Asistenta tehnica din fiecare Program Operational, prin care sa se permita si asigure, acolo unde este necesar si justificat, realizarea de investitii in modernizarea si securizarea spatiilor de lucru din cadrul OI si AM, incadrarea de personal suplimentar (o prima analiza arata ca o suplimentare cu cca 200 de experti la nivelul monitorilor de proiect din cadrul tuturor Programelor Operationale ar avea un efect stimulativ pentru cresterea vitezei de evaluare si plata a cererilor de rambursare), instruirea permanenta, periodica a expertilor si monitorilor de proiect (cu precadere a celor noi angajati – nu se gasesc pe piata muncii experti disponibili pentru angajare in OI/AM!).
Conexarea directa a veniturilor cu rezultatele muncii (cresterea gradului de absorbtie, reducerea perioadei de rambursare a cheltuielilor) printr-o salarizare stimulativa, motivanta si/sau un sistem de premiere a celor mai performanti!
O altă concluzie-propunere ar fi ca, in cadrul Acordurilor cu FMI, BM si BERD sa se intoduca clauza prin care Guvernul Romaniei sa poata utiliza partial fondurile primite pentru finantarea proiectelor contractate in cadrul competitiilor nationale pentru accesarea Fondurilor europene. Atat Romania, cat si institutiile financiare externe vor avea de castigat prin cresterea afluxului de capital in economia romaneasca, prin dezvoltarea capacitatilor de productie si prin cresterea numarului de locuri de munca in Romania, asigurandu-se trecerea pe un trend mai pozitiv de crestere economica, de incadrare in limitele de deficit bugetar si de inflatie, inclusiv o rata de schimb relativ constanta leu/euro.
Pregatirea noului Cadru National Strategic de Referinta pentru perioada 2014-2020 pe baza unui exercitiu de tip foresight, cu implicarea unor experti nationali si internationali in vederea realizarii:
• viziunii asupra starii viitoare a economiei si societatii in 2020 si 2030
• unui brainstorming national privind obiectivele de atins de Romania in anul 2030 cu detaliere pe anul 2020
• unei analize SWOT privind sistemul de gestionare/administrare/implementare a Fondurilor Europene
• unui sondaj Delphi in doua runde pentru reglarea dezacordurilor dintre opiniile diversilor experti/stakeholders
• unui set de 2-3 scenarii in care economia si societatea romaneasca va putea evolua in perioada urmatoare (2020-2030)
• unor foi de parcurs (roadmaps) pentru fiecare din scenariile formulate
• unor modele economice/de business pentru fiecare scenariu
Exista expertiza nationala si internationala care sa faca din acest demers un succes, iar din absorbtia Fondurilor Europene in perioada urmatoare un mare castig pentru bunastarea si confortul cetatenilor Romaniei.
OBIECTIV NEONORAT AL CSNR
Reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială dintre România şi statele membre ale Uniunii Europene prin generarea unei creşteri suplimentare de 15-20% a PIB până în anul 2015.
MA în Educaţie
Doctor în Economie
Preşedinte IRSCA
Ing. Romeo Ilie
Expert în Fonduri Europene şi Management de proiect
Expertiza în domeniul foresight
drd. Expert IRSCA
Sursa: http://www.certitudinea.ro
No comments:
Post a Comment