PROFESORUL FLORIAN COLCEAG SE MAI ADRESEAZĂ O DATĂ SURZILOR DIN GUVERN ŞI DIN OPOZIŢIE

În toamna anului 2010, la invitaţia profesorului Florian Colceag, a venit în România (din Australia), Merrik Chatfield, unul dintre cei mai mari specialişti din lume în managementul crizelor. Prezenţa lui a trecut, evident, neobservată şi nesemnalată de presă. Singura publicaţie (online) care a făcut-o, totuşi, a fost CERTITUDINEA.

Merrik Chatfield conduce o echipă de experţi în managementul crizelor şi al dezastrelor de orice fel şi face asta de 36 de ani (în România nici nu se ştia până acum că există şi o astfel de formă management). Expertul australian a colaborat cu 40 de guverne din Asia, ţările din Pacific, America de Nord, Europa şi Orientul Mijlociu printre care: Afganistan, Australia, Bangladesh, Cambodgia, China, Timorul de Est, Fiji, Hong Kong, India, Indonezia, Iordania, Laos, Malaezia , Maldive, Mongolia, Myanmar, Nepal, Noua Zeelandă, Coreea de Nord, Pakistan, Papua Noua Guinee, Filipine, Samoa, Insulele Solomon, Sri Lanka, Suedia, Elveţia, Tadjikistan, Thailanda, Tonga, Tunisia, Turcia, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Vietnam etc.

Scopul invitaţiei a fost iniţiativa lui Florian Colceag de a inaugura şi în România un institut de management al crizelor. Australianul a fost dus de profesor la Preşedinţie, la Parlament, la Guvern şi la o parte din opoziţie; a văzut, a „scanat”, şi-a luat notiţe şi s-a apucat de treabă împreună cu profesorul Florian Colceag.

La vremea aceea, îmi puneam următoarea întrebare retorică: pe mâna cui vor merge Preşedinţia şi Guvernul: pe mâna lui Merrick Chatfield, sau pe mâna lui Jeffrey Franks? Între timp am aflat...

A trecut mai bine de un an şi trei luni de la această vizită, iar iniţiativa profesorului Colceag a rămas la stadiul de... inţiativă. Nu s-a creat niciun institut de magement al crizelor, cu toate presiunile neîncetate ale profesorului Florian Colceag. Deşi această mişcare ar fi fost, probabil, singura soluţie prin care guvernul Boc şi preşedintele său ar fi evitat situaţia „delicată” în care se află.

Profesorul Colceag nu a renunţat la „utopia” lui de a salva România, mai ales că nu este o utopie decât în contextul actual. Dar, dacă acest context se va schimba (sau va pica), principiile elaborării programelor de management al crizelor sunt aceleaşi. Adică acestea:

1) colaborarea între instituţiile statului şi feedback-ul între acestea pe realizarea obiectivelor interdependente

2) dialogul public-privat în luarea deciziilor, precum şi obligativitatea studiilor de impact înaintea trecerii lor prin parlament

3) obligativitatea prin proceduri a trecerii proiectelor legislative sau a hotărârilor de guvern prin filtrul analizelor specialiştilor din domeniu în urma efectuării studiilor de impact

4) obligativitatea prin proceduri a transparenţei decizionale şi a responsabilităţii manageriale cu introducerea sistemului de penalităţi în cazul încălcării acestor principii

5) obligativitatea introducerii sistemului responsabilităţii corporatiste sociale şi de mediu şi a plăţii daunelor colaterale cu obligativitatea remedierii pagubelor şi refacerii echilibrelor, de două ori mai mari decât ce s-a produs

6) întărirea şi certificarea sistemului de policy making şi de continuitate al programelor de dezvoltare pe termen lung prin racolarea de specialişi în diferite domenii ce rămân stabili în sistem indiferent de fluctuaţiile politice

7) introducerea informatizării administraţiei şi a comunicării bazelor de date în vederea eficientizării procesului administrativ cu intensificarea securităţii datelor (programe e-administration şi e-governance)

8) introducerea managementului în timp real prin informatizare, contabilizare automată a proceselor, tablou de bord cu direcţiile urmate şi evaluate şi organizare prin portofolii de acţiuni concrete pentru situaţii diverse

9) introducerea mecanismelor moderne de management al calităţii atât în conceperea, administrarea cât şi în desfăşurarea proceselor

10) introducerea cu obigativitate a mecanismelor de inovare sustenabilă şi a programelor de formare a resurselor umane necesare implementării inovării

11) introducerea selecţiei în instituţiile centrale a personalului pe baza nivelului de competenţă, responsabilitate, calitate şi implicare profesională10) introducerea în obligaţiile statului a managementului crizelor şi dezastrelor precum şi a asigurării calităţii pe toate direcţiile şi domeniile administrate

12) introducerea mecanismelor de schimbare a factorilor politici sau administrativi ce dovedesc ineficienţă, iresponsabilitate sau incompetenţă pe parcursul mandatelor lor şi a obligativităţii evaluării capacităţilor intelectuale, profesionale, de rezistenţă la stres, a cunoaşterii situaţiilor şi a înţelegerii mecanismelor, a nivelului de competenţă profesională, a sănătăţii lor mintale sau morale înaintea aprobării lor la candidatura pentru posturile de mare răspundere din stat

13) încurajarea colaborărilor cu diaspora naţională în vederea extinderii nivelului de colaborare cu alte ţări pe diferite programe economice, de mediu, de securitate sau de alte tipuri

14) introducerea mecanismelor de eradicare a corupţiei instituţionale şi de luptă anti-mafia şi anti-infracţionalitate

15) introducerea obligaţiei de muncă în favoarea comunităţii pentru persoanele ce beneficiază de ajutor social, pe direcţiile neacoperite de suficiente fonduri precum reforestarea sau curăţirea mediului de deşeuri industriale sau menajere

16) organizarea, instruirea şi orientarea mijloacelor necesare pentru răspunsul la situaţii de urgenţă, crize sau dezastre naturale, introducerea în fabricaţie a produselor necesare pe piaţa liberă

17) orientarea fondurilor europene către domeniile strategice de ieşire din criză şi dezvoltare sustenabilă, admiterea solicitărilor pe baza unor criterii de profesionalism, experienţă şi capacitate de implementare

18) crearea de fonduri de garantare-contragarantare şi creditare necesare măririi vitezei de rulare a fondurilor şi care să fie accesibile tuturor deponenţilor

19) introducerea unui sistem eficient de feedback cu utilizatorii care să permită atît ajustarea în timp real a reglementărilor pentru eliminarea contradicţiilor sau redundanţelor cât şi acoperirea cu proceduri acolo unde nu există şi sunt necesare, mărind astfel fluenţa absorbţiei de fonduri europene

20) introducerea unor mecanisme de asigurare a fluxurilor financiare conform strategiilor de dezvoltare prin ministerele de resort

21) introducerea unor mecanisme de parteneriat public-privat la nivelul beneficiarilor direcţi necesare managementului în timp real ale situaţiilor nou create, modernizării treptate a infrasturilor şi ajustării sustenabile a reglementărilor

22) introducerea unor mecanisme de asigurare prin audit a rigorii utilizării banilor publici sau din fonduri externe, feedback şi corectare, percepţie a problemelor, necesităţilor reale, resurselor şi oportunităţilor

23) introducerea unui mecanism format din experţi din diferite domenii ce stabilesc urgenţele finanţabile, nivelul fondurilor direcţionate din bani publici sau fonduri externe către dezvoltare sustenabilă sau consum

24) crearea unei platforme de prezentare către utilizatori a informaţiilor publice şi de prezentare a drumurilor şi strategiilor ce trebuie îndeplinite pentru a se obţine fondurile necesare conform unor rigori prestabilite

25) dezvoltarea mecanismelor de forsight, prognoză şi proiectare de politici publice necesare validării tehnice a propunerilor de lege prin studii de impact şi propunerii de soluţii

26) crearea de birouri şi proceduri ce minimizează pierderea de timp inutil pentru beneficiar în intereacţiunea cu administraţia cu ajutorul tehnicilor informatice, corelării bazelor de date la nivel instituţional şi dezvoltării de birouri specializate capabile să răspundă la toate solicitările necesare rezolvării unor probleme sau dezvoltării unor afaceri

27) introducerea unui sistem eficient de feedback cu beneficiarii diverselor servicii, produse sau servicii administrative care să permită atît informarea la zi şi educarea consumatorilor şi beneficiarilor, cât şi realizarea unor mecanisme de gestionare a calităţii şi de corectare a abuzurilor sau ilegalităţilor în toate domeniile şi direcţiile administrate de stat

Sursa: http://www.certitudinea.ro

Unirea Principatelor Române 24 ianuarie 1859

Rugăciunea ortodocşilor pentru un ales al lui Dumnezeu

Deoarece un duh rău pluteşte peste ţara noastră şi vrăjmaşii din afară şi dinlăuntrul ei lucrează cu vrăjmaşul cel mare pentru nefericirea neamului românesc, propunem această rugăciune care să se rostească în fiecare Miercuri şi Vineri şi la fiecare Sfântă Liturghie. Iar cei ce au mai multă râvnă pentru ţară şi neam, s-o zică zilnic, atât în ţară, cât şi în afara hotarelor, oriunde un Român trăieşte şi se roagă pentru Biserică, ţară şi neamul lui. Faceţi să ajungă această rugăciune la toţi fraţii şi surorile voastre în Domnul.

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin !

Prea Sfântă Treime, Părinte, Fiule şi Duhule Sfinte, certat-ai neamul acesta al nostru cu secetă, boli şi pierderea avuţiei naţionale. Au flămânzit copiii Tăi, Doamne, au pierit bătrânii de mustrarea Ta şi rodul grânelor şi al muncii noastre s-a uscat sau a putrezit prin mânia Ta. În multe feluri ai mustraţ Stăpâne, pe poporul Tău, pe tineri şi pe bătrâni, pe voinici şi pe copilandri, căci toţi am greşit înaintea Ta şi ne-am abătut, am călcat poruncile Tale şi de dreptatea Ta nu ne-am adus aminte. S-a umplut paharul răbdarii Tale şi răuţătile noastre s-au înmulţit mai mult decât grindina şi seceta cu care ne-ai cercat. Ca nişte fii rătăcitori ne-am îndepărtat de Tine, dar azi ne întoarcem asemenea Fiului risipitor şi strigăm către Tine din adâncul inimii noastre îndurerate: Dumnezeul părinţilor noştri, care ai trimis harul şi pacea Ta peste înaintaşii noştri şi precum în vremurile grele ale neamului nostru ai ridicat la nevoie bărbaţi vrednici care au luat pe umerii lor greutăţile poporului, aşa ridică şi acum un bărbat cu suflet mare, gata de orice sacrificiu prin care să se răscumpere păcatele poporului nostru înaintea Ta, Stăpâne.

Dă-i harul Tău, pune în el virtuţile cereşti pe care le dai celor care te iubesc pe Tine şi dă-i binecuvântarea Bisericii Tale întemeiate pe sângele iubitului Tău Fiu.

Fă-l pe dânsul fiu adevărat al Bisericii Ortodoxe, binecuvântat de ierarhi şi iubit de popor că, deplin luminat cu lumina cunoştinţei Tale să ducă neamul acesta al Tău, Doamne, pe drumul salvării din necazurile în care propriile păcate l-au scufundaţ spre soarele Dreptăţii, Răsăritul cel de Sus, Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos.

Sfântă Maică a lui Dumnezeu, ajută neamul şi ţara noastră! Toate puterile cereşti, apăraţi pământul ţării noastre de năvălirile vrăjmaşului văzut şi nevăzut. Toţi sfinţii, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi!

adaptare după Rugăciune pentru Anul Acesta(2001), a Părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa

Sursa: http://maicaecaterina.ro

Concert Tudor Gheorghe - Degeaba - 2011 - Integral

Premiul „Traian Vuia” al Academiei Române

Matematician, Prof. univ. dr, Florentin Smarandache

(University of New Mexico, S.U.A.) a primit premiul „Traian Vuia"
al Academiei Române în domeniul ştiinţelor tehnice,
pentru anul 2009

Logica neutrosofică şi fuziunea informaţiilor în ştiinţele tehnice

Un intelectual român a cărui valoare internaţională este recunoscută şi despre care se cuvine să scriem este doctorul în matematici, Florentin Smarandache, profesor la New Mexico - S.U.A. Profesorul Florentin Smarandache are contribuţii în diverse domenii ale ştiinţei, informaticii, literaturii şi artei: matematică: teoria numerelor, statistică, geometrie non-Euclidiană, structuri algebrice, informatică: inteligenţă artificială, fuziunea informaţiei, fizică: fizica cuantică, fizica particulelor, economie: economie culturală, teoria poly-emporium, filosofie: neutrosofia - o generalizare a dialecticii, logica neutrosofică - o generalizare a logicii fuzzy intuiţioniste, literatură: poezie, proză, roman, eseuri, nuvele, drame, teatru pentru copii, folclor, traduceri, artă: desene experimentale, colaje, pictură de avangardă.

Prof. Florentin Smarandache şi-a concentrat atenţia spre cercetări ale matematicii aplicate din Fuziunea Informaţiei, domeniu al tehnologiei de vârf, care foloseşte date-informaţii primite de la surse de naturi diferite: mecanică, acustică, optică, electrică, electronică, din cadrul unor sisteme complexe de verificare şi control, cu aplicaţii militare: supravegherea teritoriului, urmărirea traiectoriei balistice, control antitero şi civile: meteorologie, trafic aerian, agricultură – evaluarea aeriană a culturilor. Întrucât între aceste date pot exista valori contradictorii, este necesară utilizarea unor modele matematice care să permită „filtrarea" informaţiilor, în vederea luării unei decizii optime şi corecte. A atras interesul specialiştilor prin „Teoria Dezert-Smarandache" în Fuziunea Informaţiei, teorie cunoscută pe plan internaţional şi utilizată în robotică, medicină, armată, cibernetică - un model matematic realizat împreună cu Dr. Jean Dezert din Franţa, cercetător la Oficiul Naţional pentru Studii şi Cercetări Aerospaţiale (ONERA). Este invitat pentru prezentarea de conferinţe şi lucrări ştiinţifice în diverse centre universitare din lume, sponsorizat de N.A.S.A. şi de N.A.T.O. A susţinut teze de doctorat la universităţi din Franţa, Canada, Italia, şi o teză de Masterat la Universitatea din Teheran, Iran. Noţiunile Smarandache în Teoria Numerelor Au ajuns cunoscute cunoscute pe plan internaţional: şirurile Smarandache, funcţiile Smarandache, constantele Smarandache incluse în prestigioasa „CRC Encyclopedia of Mathematics" de E. Weinstein, SUA, (http://mathworld.wolfram.com/).

Noţiunile de funcţii Smarandache sunt incluse şi în „Handbook of Number Theory" de Jozsef Sandor, Springer-Verlag, 2006, iar numere prime Smarandache-Wellin sunt tratate şi în cartea lui R. Crandall şi C. Pomerance, bine-cunoscuţi în teoria numerelor, intitulată „Prime Numbers. A Computational Perspective". În anul 1997 a susţinut, la Universitatea din Craiova, o Conferinţă Internaţională despre Noţiunile Smarandache în Teoria Numerelor. Şi-a adus contribuţia la o serie de lucrări de cercetare publicate de Universitatea Xi'an din China în jurnalul lor internaţional „Scientia Magna" şi de Academia de Stiinţe Chineză din Beijing în „International Journal of Mathematical Combinatorics". În domeniul fizicii a creat noţiunea de „nematerie" (unmatter), a descoperit câteva paradoxuri cuantice Sorites, a folosit logica neutrosofică (logica multivalentă) pentru extinderea spaţiilor fizice, iar teoria privind nelimitarea vitezei luminii a creat controverse. Împreună cu V. Christianto a extins ecuaţiile lor differenţiale de la forma de cuaternion la forma de bicuaternion şi este considerat părintele „paradoxismului" în literatură, o mişcare de avangarda bazată pe utilizarea extensivă în creaţii a antitezelor, oximoronilor, contradicţiilor şi a paradoxurilor. Este autor a cinci Antologii Paradoxiste Internaţionale la care au contribuit numeroşi autori. A introdus: noi genuri de poezie cu forma fixă, precum: distihul paradoxist, distihul tautologic, distihul dualistic, tertina paradoxista, tertina tautologica, catrenul paradoxist, catrenul tautologic, poemul fractal, Non-Poems (Non-Poemele) {1990}, şi alte experimente de avangardă, genuri de proze scurte, precum proza scurta silogista, proza scurta circulară, drama neutrosofica, drama combinatorica: o dramă ale cărei scene sunt permutate şi combinate în multe feluri, genuri de science fiction în proză etc. Academia DacoRomână din Bucureşti, l-a nominalizat pe scriitorul avangardist Florentin Smarandache pentru Premiul Nobel pentru Literatură pe anul 2011.

Sursa: http://www.art-emis.ro/eveniment/788-premiul-traian-vuia-al-academiei-romane.html

Prea v-aţi arătat arama sfâşiind această ţară!

“Şi acum priviţi cu spaimă faţa noastră sceptic-rece,
Vă miraţi cum de minciuna astăzi nu vi se mai trece?
Când vedem că toţi aceia care vorbe mari aruncă
Numai banul îl vânează şi câştigul fără muncă,
Azi, când fraza lustruită nu ne poate înşela,
Astăzi alţii sunt de vină, domnii mei, nu este-aşa?
Prea v-aţi arătat arama sfâşiind această ţară,
Prea făcurăţi neamul nostru de ruşine şi ocară,
Prea v-aţi bătut joc de limbă, de străbuni şi obicei,
Ca să nu s-arate-odată ce sunteţi - nişte mişei!
Da, câştigul fără muncă, iată singura pornire;
Virtutea? e-o nerozie; Geniul? o nefericire.”

"Scrisoarea a III-a" (Mai 1881) - Mihai Eminescu

Sursa: http://www.certitudinea.ro

Florian Colceag: “Falimentul naţional. Nu România este de vină, ci noi, românii!”

Anul trecut, în august, România era deja în faliment nedeclarat oficial, deoarece nu mai producea suificient pentru a se descurca din propriile venituri. Decizia politică a acelui moment a fost să ţinem România pe hrană artificială prin împrumuturi bancare. Banii, în loc să intre în programe de dezvoltare economică, au intrat în sacul fără fund al corupţiei politice, fără a se vedea nimic palpabil în creşterea economică. De atunci, situaţia a continuat să se înrăutăţească, dupa cum vedem cu ochiul liber în clipa de faţă, si am ajuns la momentul în care, plătind datoriile la bănci, nu mai avem bani de salarii.

Mecanismele inovării ce ar fi trebuit, în mod obligatoriu, să fie puse în funcţiune, au fost evitate de sectorul politic, iar in acest moment frauda politică ne-a adus în situaţia în care România este monitorizată de UE ca ţară infractoare, împreună cu Bulgaria. În urma acestei proceduri este foarte posibil ca României să i se taie finanţările europene, lăsându-ne astfel fără posibilitatea financiară de a mai dezvolta un sector economic. Din nou stima noastra şi mândria pentru iubiţii conducători.

Ca să punem însă punctual pe “i”, în februarie, România, în ciuda performanţelor economice extrem de slabe, are toate şansele să intre în spaţiul Shengen. Cu alte cuvinte, în piaţa de muncă Europeană. În aceste condiţii, profesorii, medicii, etc. care sunt puşi în situaţia de a muri de foame în ţară vor pleca oriunde îşi pot găsi o pâine, iar România va rămâne fără aceste profesii. Vom avea astfel bucuria să scăpăm de grija bugetarilor, căci emigraţia va face ca profesori şi elevi, împreună cu familiile lor, să se ducă unde văd cu ochii. Din nou este extraordinar de vizibilă capacitatea politicului actual de a face faţă crizelor, vorba cântecului de pe vremea copilariei: “Partidul minte…, partidul minte…, partidul minte luminată…”.
Dacă stăm şi numărăm, vom descoperi că o mafie politică având în componenţă un număr relativ mic de şmecheri ce ar trebui băgaţi la puşcărie sau la casa de nebuni reuşeşte să alunge populaţia unei ţări. Vor rămâne bătrânii pe care nu-i mai vrea nicio ţară din Europa, care să moară de foame, căci nu va mai avea cine să le plătească pensiile.

Există totuşi vreo ieşdin această situaţie? Răspunsul este: DA, EXISTĂ! Iar acest răspuns conţine un pachet de măsuri, care însă trebuie aplicate. O scurtă listă este prezentată in cele ce urmează:
- reforma Constituţiei, astfel încât reprezentarea politică să fie făcuta de oameni ce se pricep şi care au confirmat în cursul vieţii capacitatea şi dorinţa lor de a face un bine public;
- demararea urgentă a procesului de inovare cu ajutorul programului RO-SBIR, prezentat in paginile acestei publicaţii;
- iniţierea procedurilor de vot online pentru toată lumea, inclusiv şi mai ales pentru românii din diaspora;
- încurajarea procesului de brain regain care, teoretic, poate permite crearea unei baze economice puternice, împreună cu procesul de inovare tehnologică. Câteva uzine super-moderne, cu piaţa asigurată pentru produse, ar permite suficiente venituri bugetare ca să nu mai ajungem la convulsii sociale;
- programe de antreprenoriat social şi dezvoltare comunitară care, odată iniţiate, ne vor permite să trecem greul;
- un guvern tehnic format din specialişti capabili să se dedice sectoarelor lor de activitate, fără să mai fie condiţionaţi de mafia politică.

Desigur, aceste măsuri nu se pot lua cu ajutorul acestei clase politice, aşa că va trebui să schimbăm radical clasa politică, dacă mai vrem să trăim în România. Oricum, eu consider că ar fi păcat să pierdem o ţară, doar pentru că au fost prost croite regulile de funcţionare a acestei ţări. Regulile se pot schimba. Ştim cum se pot schimba, doar că va trebui să le schimbăm noi, căci nu se schimbă de la sine. Eu, personal, vreau să mai trăiesc în România, căci aici am rădăcini. Şi nu România este de vină că se întâmplă ce se întâmplă, ci noi, românii!

Autor: Prof. Dr. FLORIAN COLCEAG

Sursa: http://revistaexcelenta.mug.ro

EMINESCU a adus rugaciunea in inchisorile comuniste. Marturia Doamnei ASPAZIA OTEL-PETRESCU

“Dupa cum am mai afirmat, intentia mea nu este sa reafirm si sa sustin adevaruri spuse si demonstrate de personalitati competente. Intentia mea este sa rectific, printr-o marturisire simpla si adevarata, nerecunostinta mea fata de Mihai Eminescu, care atat pentru mine cat si pentru foarte multi detinuti politic a fost apostol si profet si, in ultima instanta, fratele Mihai, cel ce cu „Rugaciunea” sa ne-a intarit si ne-a adus langa Maica Domnului, grabnica ajutatoare. Vreau sa imi cer iertare ca nu am marturisit la timpul respectiv cum m-a ajutat fratele Mihai sa ma salvez din mlastina deznadejdii in care ma aruncasera samaritenii comunisti, dusmani de moarte ai Eminescului, altul decat creatorul lui „imparat si proletar”.

Zaceam intr-o disperare neagra, izolata in inchisoarea de la Mislea, blagoslovita cu patru ani de detentie peste cei zece executati deja. Singura, intr-un pustiu absolut, in total regim de exterminare. De nicaieri niciun ajutor, nicio lumina, nicio speranta. In negura totala brusc mi s-a iscat in minte „Rugaciunea” eminesciana. Mi-au tot revenit cu obstinatie versurile „Inalta-ne, ne mantuie / Din valul ce ne bantuie”. A fost inceputul recuperarii mele.

Am realizat cu luciditate ca eram in valtoarea unui val ce ma bantuia si din care nu eram capabila sa ma ridic. Am realizat apoi ca doar Sfanta Fecioara Maria ma putea inalta pe aripa rugaciunii si m-am rugat Ei. Am scris despre acest moment apocaliptic din viata mea de intemnitata, dar nevrednica de mine am omis sa detaliez acest moment, pe care azi il numesc „clipa mea Mihai Eminescu“. Prin versurile sale, el ma luase in experienta sa de credincios, m-a ajutat sa-mi aflu diagnosticul si mi-a indreptat speranta catre Craiasa ingerilor pe aripa rugaciunii sale. Cu regrete tarzii vin sa-i multumesc acum in numele meu si in numele tuturor suratelor mele cu care impreuna am tot murmurat superba sa „Rugaciune” si ne-am incalzit duhovniceste la sfintenia ei.

Cu smerenie rostesc „de profundis” cuvantul „iarta-ma!”.

vezi continuarea la Razboi intru Cuvant: EMINESCU a adus rugaciunea in inchisorile comuniste. Marturia Doamnei ASPAZIA OTEL-PETRESCU

EMINESCU - Doina si Ion Aldea Teodorovici

Fără Eminescu, am fi ştiut că nu putem fi decât esenţial mediocri

Tot ce s-a creat până acum în România poartă stigmatul fragmentarului. Afară de Eminescu, totul e aproximativ. Nici unul nu ne-am lăudat cu el. Căci nu l-am declarat, cu toţii, o excepţie inexplicabilă printre noi? Ce a căutat pe aici acel pe care şi Budha ar putea fi gelos? Fără Eminescu, am fi ştiut că nu putem fi decât esenţial mediocri, că nu este ieşire din noi înşine, şi ne-am fi adaptat perfect condiţiei noastre minore. Suntem prea obligaţi faţă de geniul lui şi faţă de turburarea ce ne-a vărsat-o în suflet.

(Emil Cioran – “Schimbarea la faţă a României”)

Sursa: http://www.certitudinea.ro

Concert In Memoriam Mitropolitului Bartolomeu Anania

Fundaţia „Mitropolitul Bartolomeu" a organizat, duminică, 20 martie 2011, de la orele 18.00, în sala Auditorium Maximum (Casa Universitarilor) a Universităţii „Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, Concertul In memoriam MITROPOLITUL BARTOLOMEU ANANIA 18 martie 1921 -- 18 martie 2011. Concertul a fost susţinut de Cvartetul Transilvan al Filarmonicii din Cluj-Napoca şi a fost deschis printr-un recital de muzică sacră al Coralei „Pslamodia Transylvanica", dirijată de Pr. prof. univ. dr. Vasile Stanciu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Cluj. Evocarea personalităţii Mitropolitului Bartolomeu a fost făcută de teologul clujean Radu Preda, ucenic şi apropiat al regretatului ierarh. Prin acest moment comemorativ, Fundaţia „Mitropolitul Bartolomeu" a dorit să marcheze împlinirea, în data de 18 martie 2011, a 90 de ani de la naşterea Arhiepiscopului şi Mitropolitului BARTOLOMEU, fondatorul Fundaţiei şi să ofere, totodată, publicului clujean un spectacol de înaltă ţinută, în semn de recunoştinţă pentru cel care timp de 18 ani a fost Arhiepiscop al Clujului şi care, prin opera sa de anvergură a marcat profund viaţa culturală şi spirituală a cetăţii noastre.

Povestea celor trei români care te corectează pe internet.

Dan, Radu şi Tiberiu, informaticieni ai Institutului de Cercetări pentru Inteligenţă Artificială din București, eficientizează motoarele de căutare pe internet.

„Ai vrut să spui…“ sau mai delicata „încercaţi varianta…“ nu sunt formule venite din senin, ci rezultatul a zeci de ore de muncă a cercetătorilor care lucrează în domeniul prelucrării limbajului natural. Dan Ştefănescu (31 de ani), Radu Ion (34 de ani) şi Tiberiu Boroş (27 de ani) sunt trei cercetători români care au demonstrat, la competiţia Microsoft Speller Challenge din vara acestui an, că îşi cunosc domeniul. Au obţinut locul patru, dintre peste 300 de participanţi, au câştigat 5.000 de dolari şi o sesiune de workshopuri la sediul Bing, Microsoft, de lângă Seattle, SUA.

Computerul ştie mai bine şi ne arată asta, cu impertinenţă, de fiecare dată când scriem ceva greşit în motoarele de căutare, iar el nu se sfieşte să ne corecteze.

De exemplu, numele Britney Spears a fost scris în 500 de variante şi de fiecare dată Google ştie că utilizatorii se refereau la cunoscuta cântăreaţă. În timp ce noi ne spunem „Oops, I did it again!“, calculatorul are replici mai elegante. La asta lucrează cei trei cercetători români: Dan, Radu şi Tiberiu.

Conectaţi cu toată lumea

Din biroul lor mic de la Academia Română, plin de cutii de la calculatoarele proaspăt cumpărate, tinerii muncesc de zor la proiectele lor de cercetare şi povestesc cum cea mai mare satisfacţie după competiţie a fost faptul că au putut demonstra că pot.

Prelucrarea limbajului natural, un domeniu care abia a împlinit vreo 50 de ani, a devenit o preocupare nu doar pentru companiile mari precum Microsoft, Google sau Yahoo, dar şi pentru instituţiile bancare sau alte instituţii care au arhive cu un număr uriaş de documente.

Băieţii au primit ceva oferte din partea unor firme pe care le-au refuzat dintr-un motiv simplu: pentru moment sunt foarte pasionaţi de cercetare. „O tentaţie mereu există să ne angajăm la companii mari, dar ideea e că noi încercăm să ajungem într-o poziţie din care să ne roage ei, nu să-i rugăm noi să ne ia. Vedem când ajungem acolo“, glumeşte Dan.

Ce se întâmplă în spatele „motoarelor“

La competiţie s-au înscris atât individual, cât şi ca echipă şi fiecare dintre ei a dezvoltat câte un sistem de optimizare a motoarelor. „Ne-au dat nişte date de antrenament, peste 5.000, adică varinate de căutări pe net scrise greşit sau corect şi noi a trebuit să le corectăm. Există şi problema că te poţi apuca să corectezi ceva ce nu trebuie corectat“, explică Dan.

„Nu cumva ai vrut să scrii asta?“

Cât despre tipurile de erori în cazul cuvintelor pe care le introducem în motoarele de căutare, Radu ştie cum să le corecteze, indiferent dacă ai inversat câteva litere sau este vorba de o expresie ambiguă. „Pur şi simplu ai inversat două litere şi ai un cuvânt malformat ce nu apare în limba respectivă. Sau poţi să scrii aiurea, dar să-ţi iasă tot un cuvânt bun. Noi avem un corpus foarte mare pe care Google l-a pus pe net, sunt toate textele lor pe care le-au citit de pe net până în 2006 şi au făcut secvenţe de două-trei-patru cuvinte alăturate şi cu frecvenţă cu care apar. Noi cum facem să vedem dacă un cuvânt este bun în contextul numărului de apariţii“, spune Radu. Şi de aici încolo se naşte întrebarea: „Nu cumva ai vrut să scrii asta?“

Cei trei tineri pasionaţi de munca de cercetare sunt de fapt mâna invizibilă a internetului. „Mai sunt o grămadă de probleme care nu ajung la utilizator, cum ar fi identificarea de limbă sau a expresiilor colocative, suma înţelesurilor cuvintelor, cum este «plouă cu găleata» la care noi trebuie să facem identificarea sensurilor. Când spun că stau pe bancă, nu mă refer la o instituţie bancară“, mai spune Dan.

În căutarea calculatorului care ştie să răspundă la întrebări

La Seattle, băieţii au făcut şi un workshop despre diferenţele dintre industrie şi cercetare. „În cercetare sunt întrebări de genul «de ce se întâmplă asta», iar industria e mai mult interesată de «cum se face», ca să le meargă bine şi să câştige bani“, explică Dan. Lor le place însă mai mult să se ocupe cu „de ce?“-urile.
Cercetătorii lucrează intens să aducă cât mai aproape termenul până la care un calculator va deveni la fel de receptiv ca simpaticul R2-D2 din filmul „Star Wars“ şi să răspundă la întrebări.

La concurenţă cu Google

În timp ce cercetătorul Dan Ştefănescu crede că în 20 de ani am putea să le adresăm întrebări direct computerelor, Radu Ion e mai pesimist. Este însă entuziast atunci când vine vorba despre munca lor: în micul laborator se pregăteşte ceva ce băieţii cred că va depăşi Google. „Acum lucrăm la traducere automată, din engleză în română şi invers. Oricum Google e departe pe orice altceva, dar credem că pe chestiuni de limbă mai are de lucrat“, e secretos Radu.

De altfel, cei trei sunt foarte pasionaţi de ceea ce fac şi pot spune că nici cu banii nu stau prost, atâta vreme cât institutul la care lucrează are multe contracte cu instituţii de cercetare din afară. „Investiţia în cercetare n-o s-o scoţi mâine sau pentru un an, dar dacă nu faci investiţia asta, va trebui să dai mereu bani pe investiţia asta altora. Adică ai bec, televizor şi frigider, dar nu ştiu care din astea trei le mai producem la noi“, spune Dan.

Cum la cercetare suntem departe de a ne compara cu alte ţări, nici la a visa la o megacompanie nu ne putem gândi, chiar dacă IT-iştii români sunt vânaţi de multinaţionale. „Românii sunt destul de buni la a asculta şi a face ce li se spune, dar pe cont propriu e mai greu. Unii sunt puţin comozi“, conchide cercetătorul.

Sursa 1: Adevarul.ro

Sursa 2: http://www.certitudinea.ro

BOCETUL LUI IOAN CEL FĂRĂ DE MORMÂNT

BOCETUL LUI IOAN CEL FĂRĂ DE MORMÂNT

versuri de Adrian Păunescu

Ioane, Ioane, Ioane, Ioane,
Ai murit ca milioane,
Gloanţe trupul tău l-au frânt
Ioane, fără de mormânt.

Ioane, ai murit soldat,
Unde te-or fi îngropat,
Că-ţi rămase Ţara oarbă
Să întrebe-un fir de iarbă:

„Unde-i Ion, copilul meu
Care m-a iubit mereu,
Care nu s-a dus cu duşii,
Care s-a bătut cu ruşii?”.

Cine să răspundă, cine

Ţării sale îi fu bine,

C-au venit oştiri străine

Precum noaptea nopţii vine

Ne-au scos morţii din morminte,

Ne-au distrus biserici sfinte

Şi apoi ne-au dat pe noi

Cu un secol înapoi

Şi în tine, Ioane dragă,
Au pus potera să tragă
Tu te-ai stins netemător
Şi privind în ochii lor.

Refren:

Nu ni-i fapta cât ni-i zisa,

Dar istoria, proscrisa,

Iarăşi adevăr promis-a

De la Nistru pân-la Tisa!

Ei mureau de frica ta,
Arma-n mâini le tremura,
Ioane, fără de stăpân,
Ioane, Mareşal Român.

Uite Vreme cum mai trece,
Vine ceasul doisprezece,
Iarăşi cântă-n steaguri cuci,
Neamul tău e la răscruci.

Nu dorim decât atât:
Să aflăm numaidecât
Unde ţi-i mormantul, Ioane,
Între-atâtea milioane,

Vrem să-ţi punem flori pe el
Şi umbruţă de drapel...
Să dormi, Ioane, liniştit,
Neamul tău nu a murit!...

Numele ţi-l spunem iar
Pe când orice calendar
Simte poza umbrei tale,
Mareşale, Mareşale.

Refren:

Nu ni-i fapta cât ni-i zisa,

Dar istoria, proscrisa,

Iarăşi adevăr promis-a

De la Nistru pân-la Tisa!

Sursa: http://www.certitudinea.ro/articole/clubul-presei-transatlantice/view/bocetul-lui-ioan-cel-fArA-de-mormant

Crăciun fericit tuturor!

Sursa imaginii: http://machiajochi.ro/va-urez-un-craciun-fericit/656/

Întâlniri cu ROST: Recurs la Ţuţea

Marţi, 13 Decembrie 2011, ora 18.00, la Marţi, 13 Decembrie 2011, ora 18.00, la Clubul Ţăranului (Muzeul Ţăranului Român, Şoseaua Kisellef nr. 3), a avut loc dezbaterea pe marginea personalităţii şi a gîndirii lui Petre Ţuţea - la 20 de ani de la mutarea sa la cele veşnice, organizată de Asociaţia ROST. Despre Ţuţea au vorbit cîţiva dintre cei care l-au cunoscut îndeaproape: domnii Demostene Andronescu (poet, publicist şi fost deţinut politic), Ion Papuc (scriitor) şi Marcel Petrişor (scriitor şi fost deţinut politic).


Moderatori ai evenimentului au fost domnii Răzvan Codrescu şi Paul Ghiţiu.

Linu-i lin - Corul Simbol

Linu-i lin - Corul Simbol pe video.crestinortodox.ro

Dan Puric la librăria Sophia, 2 decembrie 2011- Lansarea cărţii "Fii demn!"

RIŞTI?...

Râzând,
Rişti să pari nebun.
Plângând,
Rişti să pari sentimental.
Întinzând o mână cuiva,
Rişti să te implici.
Arătându-ţi sentimentele,
Rişti să te arăţi pe tine însuţi.
Vorbind în faţa mulţimii despre ideile şi visurile tale,
Rişti să pierzi...
Iubind,
Rişti să nu fii iubit la rândul tău.
Trăind,
Rişti sa mori...
Sperând,
Rişti să disperi,
Încercând măcar,
Rişti să dai greş...
Dar dacă nu rişti nimic,
Nu faci nimic,
Nu ai nimic,
Nu eşti nimic...

Sursa: http://www.certitudinea.ro/articole/antologia-poeziilor-frumoase/view/riSti

CUM SĂ NE CREŞTEM COPIII? – N. E. Pestov (I)

In zilele noastre unui crestin ii vine greu sa traiasca intr-o lume plina de ispite si obiceiuri pagane cand alaturi nu sunt purtatori ai Duhului lui Dumnezeu. Greutatile sunt legate si de faptul ca un crestin familist trebuie sa lupte duhovniceste nu doar pentru sine, ci si pentru familia lui – sotia si copiii.

Unii cred ca in doi este mai usor sa urmezi calea care duce la mantuire. Asa este, dar numai in cazul in care ei sunt de comun acord. Doar atunci este adevarata spusa preainteleptului Solomon: „Mai fericiti sunt doi laolalta decat unul” (Eccl. 4, 9). Dar nu intotdeauna este exact asa si in viata deseori ne ciocnim de situatia in care, dupa cum spune Mantuitorul, dusmanii omului devin chiar casnicii lui (Mt. 10, 36).

Mai exista o imprejurare.

Daca despre viata calugareasca exista o bogata literatura patristica, care vorbeste neincetat despre lupta calugarilor, dimpotriva, experientei duhovnicesti a mirenilor, mai ales in ceea ce priveste educa­tia copiilor, i se rezerva un loc secundar.

Care ar trebui sa fie punctul esential in educatia unui copil?

Unele mame acorda cu precadere mare atentie hranei bogate si sanatatii copiilor lor. Altele se straduiesc sa le dea o educatie adecvata. A treia catego­rie isi concentreaza toate eforturile in a dezvolta la copiii lor talente si vor sa vada in ei muzicieni si pictori talentati sau savanti renumiti. Parintii crestini ar trebui sa aiba un alt ideal. In primul rand, ei trebuie sa se ingrijeasca in a-si creste co­piii in credinta statornica, spre a fi madularele vii ale Bisericii, ca Hristos sa ia chip in sufletele lor (Gal. 4, 19), iar ei sa-l iubeasca mai presus de orice pe Dumnezeu si pe „aproapele ca pe sine insusi” (Mt. 22, 37-40), iar scopul vietii sa fie „dobandirea Duhului Sfant” (din Invataturile Cuviosului Serafim).

Daca parintii vor respecta toate acestea, celelalte – talentul, sanatatea – se vor adauga; dupa cum spu­ne insusi Mantuitorul: (Mt. 6, 33).

„Cautati mai intai imparatia lui Dumnezeu si dreptatea Lui si toate acestea se vor adauga voua”.

Cuviosul Serafim o indemna pe o mama:

„Maicuta, nu te grabi sa-ti inveti copiii sa vorbeasca frantuzeste si nemteste, ci, mai intai de toate, pregateste sufletele lor, iar celelalte se vor adauga mai tarziu”.

Cum sa ajungem la aceasta, cum sa „pregatim sufletul copilului”?

Inteleptii spun ca pentru a rezolva o problema trebuie sa-i gasim rezolvarea ideala. „Idealul vostru sa fie cat mai sus, iar voi incercati sa ajungeti la el”, sfatuieste un filosof. Desi un astfel de ideal este greu de atins in conditiile vietii de astazi, totusi sa incercam, in masura posibilitatilor noastre.

In educatia copiilor sa ne ferim de acel „nici rece, nici fierbinte”, care este urat Domnului (Apoc. 3, 15). Chiar daca sfaturile sfintilor parinti si experienta mirenilor credinciosi sunt contrare principiilor contemporane, noi sa nu le negam.

Sa nu repetam precum cei care spuneau oarecand ascultandu-L pe Mantuitorul: „Greu este cuvantul acesta! Cine poate sa-l asculte?” (In. 6, 60). Sa ne amintim sfatul marelui Apostol:

„Daca i se pare cuiva, intre voi, ca este intelept in veacul acesta sa se faca nebun, ca sa fie intelept” (I Cor. 3, 18).

vezi continuarea la Razboi intru Cuvant: CUM SA NE CRESTEM COPIII? - N. E. Pestov (I). "Cine este nepasator fata de copiii sai, desi in celelalte este ravnitor, va fi pedepsit aspru pentru acest pacat"

SFÂNTUL IERARH NICOLAE

„Mila şi adevărul vor merge înaintea feţei Tale”

Psalmul 88, 15

Sfântul Ierarh Nicolae e unul din cei mai populari sfinţi ai creştinismului. Nu e nici Sfân­­­tul Ioan Gură de Aur, a cărui sfântă Liturghie se săvârşeşte mereu. De ce? Ne-ar putea ex­pli­ca cele două calităţi ale ma­­relui ierarh:

Dragostea de popor - până la sacrificiu; şi

Dragostea de Iisus - dragostea de Adevăr.

Deci „mila şi adevărul” pe care le-a trăit ca ierarh, l-au făcut mare înaintea lui Dum­ne­zeu, iar Dum­ne­­zeu l-a făcut mare înaintea oamenilor.

Constantin cel Mare l-a găsit pe Sfântul Nicolae în temniţă. Prin edictul împăratului de re­cunoaştere a creştinismului ca religie de stat, de la anul 313, Sfântul Nicolae, dim­pre­u­nă cu toţi creştinii de prin tem­ni­ţe­le imperiului roman, sunt puşi în libertate.

La anul 325, când împăratul Constantin a convocat primul sobor ecumenic, a toată creş­­ti­nătatea, prin­­­tre cei 318 sfinţi Părinţi ai lumii şi ierahi era şi Sfântul Nicolae.

Soborul s-a convocat pentru a stăvili marea erezie a arianismului, care tăgăduia divi­ni­­ta­tea lui Iisus.

Atunci s-a cunoscut râvna Sfântului Nicolae pentru Adevăr, care a şi trecut măsura. Căci Sfântul Ni­co­­lae l-a pălmuit pe ereticul Arie în plin sobor pentru hulirea lui: că Iisus n-ar fi Dum­nezeu, ci numai o făp­tură a lui Dumnezeu. Hulirea vrednică era de bătaie, căci Arie săpa la temelia creştinismului: ataca dum­­nezeirea întemeietorului său. Ori creştinismul stă sau cade cu dumnezeirea sau nedumnezeirea înte­me­ie­to­rului său.

Deci sfinţii Părinţi, amărându-se pentru palma pe care a dat-o Sfântul Nicolae lui Arie, i-au luat omo­forul arhieriei.

S-a arătat însă Maica Domnului unuia dintre îmbunătăţiţii Părinţi şi le-a poruncit să-i dea omo­fo­rul înapoi, că plăcută a fost Domnului râvna Sfântului Nicolae.

De atunci pe icoana Sfântului Nicolae e zugrăvită Maica Domnului şi Domnul Hris­tos, dându-i omoforul arhieriei înapoi.

Iată râvnă pentru Adevăr, cum n-au mai avut-o Părinţii Bisericii. Dar tot râvnă pen­tru ade­văr se pot socoti şi intervenţiile energice, până la răfuială şi până la împăratul, când, în do­uă rânduri erau să fie osândiţi la moarte nişte nevinovaţi. Sfântul Nicolae i-a scăpat de moarte. Iată râvnă pentru dreptatea omu­lui. Aşa ceva nu poate face decât omul hotărât să le ia locul. Dar aceştia sunt sfinţii: „păstorii cei buni, care-şi pun sufletul pentru oi”.

Dar Sfântul Nicolae nu s-a ocupat numai de grijile duhovniceşti ale turmei sale. El n-a vă­zut omul împărţit, ca să se mulţumească a se griji numai de o parte a omului. El a luat omul ca întreg, şi pentru în­treg omul s-a expus riscurilor şi grijilor. Aşa odată, fiind mare secetă, a a­lergat şi a aprovizionat cetatea sa cu grâu, scăpând oamenii de foamete.

De trei ori a scăpat de mizerie şi păcat pe un tată văduv cu trei fete, aruncându-le ba­ni pe ascuns, şi aşa le-a căsătorit iubitorul de oameni, cu cinste. Şi i s-ar mai putea pomeni din fap­te; dar ne oprim aici.

*

Poate că şi aci stă o taină a sfinţeniei lui: în capacitatea lui de a aduna suferinţa. Su­fe­rin­ţa pe care o aduna de la toţi, îi facea iubirea mai strălucitoare: - şi acestea laolaltă ard ca o fă­clie viaţa sfântului -, care apoi, mai multă suferinţă atrage, sporind focul iubirii sale de oameni.

Suferinţa şi iubirea se cresc în progresie una pe alta, în sfinţi. Aşa se face că inima lui era o mare în care se revărsau toate lacrimile şi durerile pământului şi găseau alinare. Cred că aceas­ta e o taină a „lu­mi­nă­to­rilor lumii”.

De altfel toate minunile pe care le-a făcut Dumnezeu oamenilor, după mutarea sfân­tu­lui, nu au altă explicaţie, decât că sunt un răspuns pe care li-l dă Dumnezeu, pentru iubi­rea lor de ma­rele ierarh. Căci Dumnezeu e făcătorul de minuni în sfinţii Săi, indiferent dacă sunt în lu­mea aceasta sau s-au mutat în cealaltă.

Dar marea minune - şi din ce în ce mai rară între oameni – e tocmai această lumină a ini­­mii, căreia Dumnezeu nu-i pune hotar mormântul. De aceea Dumnezeu o laudă cu fapte mai presus de fire, cinstind cu ele pomenirea iubiţilor Săi: iubitori de oameni, sfinţii.

Dumnezeu o laudă cu faptele mai presus de fire.

Să o lăudăm şi noi... măcar cu vorba!

Prislop, 06.XII.1949

Sursa: Părintele Arsenie BOCA. (2006). Cuvinte vii. Ediţia a-II-a. Deva: Editura Charisma.

pp. 249 - 251.

Troparul Sfântului Ierarh Nicolae

Îndreptător credinţei şi chip blândeţilor, învăţător înfrânării te-a arătat pe tine, turmei tale, adevărul lucrurilor. Pentru aceasta ai câştigat cu smerenia cele înalte, cu sărăcia cele bogate. Părinte Ierarhe Nicolae, roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre!

ÎPS Bartolomeu Anania despre Sfântul Nicolae

24 de ani de la moartea marelui Constantin Noica

Petre Ţuţea Christian Verticality

PETRE ŢUŢEA – icoana nobleţii de a fi ortodox şi român

Petre Ţuţea a trecut la cele vesnice acum 20 ani, în ziua de 3 Decembrie

Chipul ravasit de durere al lui Petre Tutea, aflat pe patul de moarte, este una dintre cele mai adanci mustrari pe care o purtam noi, ca neam. Noi, poporul roman. Este durerea celui care vede dincolo de judecata istoriei, de dreptatea faptuita aici. Este durerea celui care vede, deja, Judecata cea de pe urma a neamurilor si dreptatea cea vesnica. Si, in aceasta Judecata de pe urma, vede ca stralucirea poporului sau, pentru care a suferit si este gata sa sufere din nou, pana la moarte, este patata cu “fapte de rusine”, “fapte inlauntrul poporului roman”... Pentru ca noi, ca neam, purtam povara schingiuirilor celor ce au fost zdrobiti in inchisori. Pentru ca noi, ca neam, purtam povara complicitatilor, tacerilor, lasitatilor faptelor de mare rusine ce s-au petrecut si se petrec intre noi.

Desigur, refuzul sau de a acuza personal aceste fapte rusinoase este dovada nobletii sale sufletesti. Pentru noi, cei care privim la batjocorirea acestor frati mai mici ai lui Hristos, singura optiune mantuitoare este compatimirea, ajutorarea si vadirea in duhul cel bun a nedreptatii, dusa pana la riscul impartasirii soartei osanditului pe nedrept.

Se pare ca avem, de la o vreme, ca popor, o inclinatie de a ne trada, a ne batjocori, a ne uri, a ne chinui unii pe altii, indeosebi pe cei mici si dispretuiti ai lumii. Efect al reeducarii pe care o retraim continuu, din reflex automat... Poate de aceea, ca ultim cuvant si sfat catre tineri, Petre Tutea lasa acest indemn: “Sa nu mai schingiuiasca semenii lor!”

vezi continuarea la Razboi intru Cuvant: PETRE TUTEA - icoana nobletii de a fi ortodox si roman

PĂRINTELE CLEOPA – câteva învăţăminte esenţiale dintr-o viaţă plină de minuni

“In fiecare vara Alexandru Ilie facea stana de oi pe dealurile si poienile din preajma Schitului Cozancea, la circa 5 kilometri departare de sat. Apoi incredinta oile celor trei feciori mai mari ai sai: Vasile, Gheorghe si Constantin, care cunosteau aceste locuri binecuvantate din frageda copilarie. Tot in aceasta parte se afla si chilia pustnicului Paisie Olaru, parintele lor sufletesc.

Acest ieroschimonah s-a nascut in comuna Lunca – Botosani, in anul 1897, si s-a inchinoviat in obstea Schitului Cozancea din apropiere, in anul 1922. Aici s-a nevoit 26 de ani intr-o mica chilie pustniceasca, laudand pe Dumnezeu ziua si noaptea si mangaind multe suflete. Pentru aspra sa nevointa era cautat de multi credinciosi, pe care ii mangaia duhovniceste.

De mici copii, Constantin si cu fratii sai mergeau deseori la Schitul Cozancea, fiind foarte iubiti de Parintele Paisie. Ei se ingrijeau sa cante la strana, sa lucreze gradina si sa duca cele de nevoie parintilor batrani din schit.

Asa a fost randuit de Dumnezeu ca aceste tinere vlastare sa se formeze sufleteste de mici, pentru marea nevointa calugareasca ce le statea inainte. Ori de cate ori aveau vreo ispita, alergau la pustnicul Paisie si ii cereau cuvant de folos. Iar parintele ii sfatuia sa tina tacere permanenta, sa zica mereu rugaciunea ”Doamne Iisuse”, sa faca zilnic metanii, iar seara, dupa mulsul oilor, sa citeasca Psaltirea si Acatistul Maicii Domnului.

Fratii fiind ascultatori, niciodata nu ieseau din cuvantul batranului. Dar diavolul ii ispitea din ce in ce mai mult, ca nu putea rabda sa fie biruit de niste copii, care il izgoneau cu puterea psalmilor. Pentru aceea multe ispite le facea vrajmasul.

Odata, pe cand cei trei frati se jucau intre ei, din lucrarea vicleanului, unul a fost atat de tare lovit, incat toti credeau ca a murit.

Altadata diavolul ii tulbura in timpul sfintei rugaciuni. Cand se rugau noaptea, uneori dracii incepeau sa faca zgomot in pod si sa grohaie ca porcii. La inceput, fiind mai mic, Constantin ii intreba pe frati: ”Voi auziti?” Atunci fratele mai mare, Vasile, ii spunea: ”Stai linistit! Nu-l baga in seama! Lasa-l, mai, ca atata poate!”

Vazand vrajmasul ca fratii il ard cu rugaciunea si cu postul, le-a facut o ispita si mai mare. Intr-o seara tarziu, pe cand toti trei se rugau in genunchi si citeau la Psaltire in jurul focului de la stana, deodata au vazut o pasare straina, ca un vultur, mergand printre ei. Fratele mai mic, Constantin, fiind mai zburdalnic, a lasat Psaltirea si a zis:

- Uite ce pasare frumoasa este aceasta!

- Taci, roaga-te, si nu mai vorbi! i-a spus Vasile, fratele mai mare.

Pe cand Constantin privea la pasarea aceea ciudata, care era de fapt diavolul, deodata aceasta s-a aruncat in focul din vatra, facand zgomot mare si, risipind tot jaratecul, a aprins stana. Din aceasta cauza au murit arse de foc mai multe oi. Apoi cu greu au stins focul si au adunat oile speriate de vrajmasul. Dupa aceasta au fugit la pustnicul Paisie si i-au spus tot ce au patimit de la diavoli.

Batranul a stropit oile si stana cu aghiasma, iar pe cei trei frati i-a imbarbatat sa nu se teama, ca diavolul este legat de Hristos si nu are putere sa ucida pe oameni.

vezi continuarea la Razboi intru Cuvant: PARINTELE CLEOPA - cateva invataminte esentiale dintr-o viata plina de minuni

13 ani de la moartea parintelui Cleopa Ilie

Jean Moscopol - Tot ce e romanesc nu piere

Armonia

Români, nu mai plecaţi din ROMÂNIA,

din GRĂDINA MAICII DOMNULUI!

Mai bine răbdaţi!

Iar dacă nu puteţi răbda, atunci schimbaţi!

Stă în puterea noastră să transformăm

ROMÂNIA în ARMONIA!

LA MULŢI ANI TUTUROR ROMÂNILOR!

Fraţi români din lumea-ntreagă

Strofa Întâi
Fraţi români din lumea-ntreagă
Tresăriţi în gând de dor
Şi cântaţi un imn de slavă
Pentru craiul munţilor
O, Cristoase ne fereşte
De duşmani şi de pagâni
Şi presară a Ta pace
Mult dorită de români!

Refren

Potoleşte, tu, furtuna
Stinge focul dintre fraţi,
Şi fă să sorbim iubirea
Cei ce suntem adunaţi.

Strofa a doua
Noi am fost creştini pă vremuri
Când păgâni migrau prin lumi
Şi avem martiri ai legii,
Şi avem martiri români
Te rugăm Cristoase Doamne
Să Ne ierţi că te-am uitat!
Pentru că păgânii lumii
De Tine ne-au depărtat.

Refren
Potoleşte, tu, furtuna
Stinge focul dintre fraţi,
Şi fă să sorbim iubirea
Cei ce suntem adunaţi.

Strofa a treia
Zbuciumat de ură mare
Neamul nostru românesc
N-are linişte şi fraţii
Între ei se duşmănesc
Doamne Tu ne-Ai Dat poruncă
Demnitatea s-o păstrăm
Să iubim pământul ţării
Slavă Ţării să cântăm!

Refren

Potoleşte, tu, furtuna
Stinge focul dintre fraţi,
Şi fă să sorbim iubirea
Cei ce suntem adunaţi.

Refren final
Potoleşte, tu, furtuna
Stinge focul dintre fraţi,
Şi fă să sorbim iubirea
Cei ce suntem în Carpaţi.

La multi ani dragi romani!