Despre trăirea autentică

Despre iubire cu Octavian Paler

Mărgăritare duhovniceşti. Milostenia

Când faci milostenie, primeşti milostenie. Milostenia naşte miloste­nie.

Hristos a spus să dăruim celui care cere fără să cercetăm. Şi dacă nu are nevoie cel care cere, iarăşi trebuie să-i dai. Dumnezeu „plouă pes­te cei drepţi şi peste cei nedrepţi”. Oare noi suntem vrednici de toa­te darurile pe care ni le dă Dumnezeu?

Astăzi oamenii, cu cât dobândesc mai multe daruri, cu atât au mai mul­­te probleme. Nici lui Dumnezeu nu-I mulţumesc pentru toate bine­fa­cerile Lui, nici nefericirea semenilor lor n-o văd, ca să facă vreo mi­los­tenie. Cum să vină după aceea harul lui Dumnezeu?

Este lucru minunat să faci milostenie după puterea ta, decât să uiţi cu desăvârşire. Pentru că vinovat nu este cel care n-a putut, ci cel care a putut şi n-a vrut.

Dacă vrei să fii sărac, răpeşte. Dacă vrei să fii bogat, „risipeşte”, fă milostenie.

Să nu ne preocupăm să împodobim mormintele şi să-i înveşmântăm pe morţi cu giulgiuri scumpe. Giulgiul cel mai scump pentru aceştia este milostenia pe care o dăm, ca Bunul Dumnezeu să odihnească su­fle­tele lor.

Milostenia îi ajută mult pe cei adormiţi.

Este cu neputinţă să trecem uşa Împărăţiei lui Dumnezeu fără mi­los­tenie, chiar dacă dobândim alte nenumărate virtuţi.

Milostenia, iubirea şi postirea îl sfinţesc pe om, îl îmbogăţesc tru­peş­te şi sufleteşte, şi are un sfârşit bun.

Postirea trebuie să fie însoţită şi de milostenie faţă de fraţii săraci. Cel care îl miluieşte pe sărac Îl împrumută pe Dumnezeu.

Binele pe care-l săvârşeşte omul la vedere şi cu trufie este pierdut, şi el se trudeşte în zadar şi primeşte pedeapsă.

Soarele nu topeşte aşa de uşor zăpada, precum milostenia păcatele noastre.

„Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui” (Matei 5, 7)

SURSA: Cuv. Paisie AGHIORITUL (2009). Mica filocalie. Galaţi: Editura Egumeniţa. pp. 102-104.

Mărgăritare duhovniceşti. Jertfa

Bucuria cea mai înaltă vine din jertfă. Doar când omul se jertfeşte se înrudeşte cu Hristos, pentru că Hristos este jertfă.

Cât timp omul rămâne el însuşi nu poate să devină om ceresc. Nu există viaţă duhovnicească fără jertfă.

Mulţi oameni nu se gândesc la eul lor, l-au zvârlit afară. Şi când îl aruncă afară, atunci Hristos Se sălăşluieşte în ei.

Aruncă afară eul tău, nu-l lua în considerţie şi harul lui Hristos se va sălăşlui în tine.

Cât de fericiţi de Dumnezeu sunt oamenii care-şi jertfesc toate ale lor! Când ne punem în locul altora şi îi înţelegem, atunci ne înrudim cu Hristos. Viaţa duhovnicească nu este plăcere.

Cel care nu are jertfire, dăruire de sine, va avea doar bucurie şi în­tris­tare lumească. Nu poate să simtă bucuria duhovnicească.

Dacă cerem ceva lui Dumnezeu fără să jertfim altceva, cererea n-are valoare. Unul nu mănâncă dulce ca Hristos să-i ajute pe cei care su­feră din pricina zahărului, sau nu doarme, ca Hristos să dea puţin somn celor care suferă de insonii. Astfel omul se înrudeşte cu Dum­ne­zeu. Şi atunci Dumnezeu îi dăruieşte harul Lui.

Cei care-i slujesc pe bolnavi, pe paralitici şi pe alţii, cu iubire şi răb­­dare, dacă au păcate, acestea sunt şterse prin jertfa pe care o fac. Da­că nu au păcate, se sfinţesc.

Moartea suferită în război izbăveşte mult, pentru că cineva se jert­feş­te ca să-i ocrotescă pe alţii. Cei morţi în acest chip se fac următori lui Hristos şi sunt cei mai mari eroi, deoarece chiar şi în moarte se înal­ţă.

… Nu există o altă cale pentru lucrurile adevărate şi veşnice în afa­ră de calea jertfei.

SURSA: Cuv. Paisie AGHIORITUL (2009). Mica filocalie. Galaţi: Editura Egumeniţa. pp. 118-119.

Sfatul zilei de la Charles Dickens

Despre românism

„A fi naţionalist în România, adică a-ţi închina via­ţa ri­dicării neamului şi ţării tale, însemnează a te aşeza pe un pisc în bătaia tuturor furtunilor urii şi a trăz­ne­te­lor răzbunării. Nimic nu e mai urâ­tă, nimic mai pri­gonită şi mai lovită decât dra­gostea supremă de ro­­­­­mânism”. (NICHIFOR CRAINIC)

Hora Unirii

154 de ani de la “Unirea lui Cuza”

Cele zece porunci ale românului

 Înfăţişate de Ion Raţiu la primul Congres al Uniunii Mondiale a Românilor Liberi, desfăşurat la Geneva în anul 1984.

1. Fii mândru că eşti român. Afirmă-te întotdeauna ca atare. Suntem un popor nobil şi vechi. Civilizaţia are rădăcini adânci în pământul ţării noastre.

 2. Afirmă-ţi dragostea pentru Patrie ori de câte ori ai ocazia. Nu faci asta pentru că eşti şovin ci pentru că doreşti să îi serveşti pe cei rămaşi acasă.
3. Apără drepturile poporului român, în totalitatea sa. Nu regăţeni, nu transilvăneni, nu basarabeni, nu timoceni, aromâni sau megleniţi. Toţi suntem români.
4. Ajută-ţi compatrioţii din mult-puţinul ce îl ai. Dă-ţi tainul, nu îl precupeţi.
5. Susţine instituţiile româneşti din diaspora, oricât de modeste sau de imperfecte ar fi acestea.
6. Nu critica niciodată, nici măcar prieteneşte, pe românul care se străduieşte să apere sau să promoveze cauza naţională. Fă tu
mai bine decât el.
7. Nu aduce nicio critică, nici măcar "constructivă", semenului tău care luptă. Critica ta să se afirme prin faptă: fă mai mult şi mai bine decât face el.
8. Fii întotdeauna conştient că gelozia, invidia şi calomnia constituie ultimul refugiu al omului frustrat şi slab, care nu mai are nici ţară, nici poziţie în societate. Nu te lăsa pradă acestor sentimente inferioare.
9. Opune-te numai celor care siluiesc voinţa poporului român. Opoziţia faţă de eforturile altor patrioţi români este o irosire de energie.
10. Fă ceva pozitiv pentru ţara ta şi pentru compatrioţii tăi. Oricât de modest sau neînsemnat este ceea ce faci, fă-o în fiecare zi.

Mulţumesc pentru reamintire, Cristina Lazăr!

8 Great Ways Teachers Can Reach Students

Finland's Formula for School Success (Education Everywhere Series)

Cel mai recent interviu

Vă invit să parcurgeţi cel mai recent interviu pe care l-am acordat site-ului autentici.ro. Puteţi să îl citiţi în întregime aici: http://www.autentici.ro/oameni/dan-octavian-catana.html.

Lectură plăcută!

POŞAGA: the authentic Transylvanian village community

Un tanar roman care invata la Standford a fost numit studentul anului in lume. Ce planuri are

Proverbul zilei

Autoportret Mihai Eminescu

Sursa: http://www.certitudinea.ro/articole/categorie-tmp/view/la-aniversarA

Atât de fragedă

De-aş avea

Despre marele Eminescu

"Cantaret al elanurilor omenesti indreptate spre scrutarea universului si […] al umanitatii ancorate in viata sociala […], Eminescu s-a aplecat cu aceeasi cuprinzatoare intelegere si asupra vietii intime a omului. A cântat sperantele, dorintele, modurile bucuriei omenesti de a se afirma prin dragoste si comuniune cu viata naturii, dar si modurile – mult mai numeroase in vremea sa – ale insatisfactiei sufletesti a omului, exprimate prin sentimentul singuratatii, […], al durerii de a nu fi inteles sau de a fi tradat in dragoste, afirmând […] idealul unei vieti de onestitate si plinatate sufleteasca, de traire sincera si pasionata a sentimentelor." (G. Munteanu, Prefata si note la vol. M. Eminescu, "poezii", Bucuresti, Ed. Tineretului, 1966, p. 32.)

163 de ani de la naşterea românului absolut- MIHAI EMINESCU

15 Ianuarie- Ziua culturii naţionale

Despre dezvoltarea personală

Despre dragoste

What is our job about?

La multi ani, mamă!

E ziua mamei mele
Iti dau inima mea
Ce cuprinde-n ea
Toata dragostea.

Suava ca un ghiocel
Obrajii de lalea
Parfumul ei de trandafir
Asa e mama mea.

Te iubesc maicuta mea
Pentru tot ce-mi daruiesti
Te iubesc maicuta mea
Asa cum esti.

As vrea sa-i dau o floare
Sa semene cu ea
Dar nici-o floare-n lume
Nu e ca mama mea.

Sursa: http://www.portalroman.com

La mulţi ani iubită mamă!

Eugen DOGA - Lansare - Mihai EMINESCU. Dictionar enciclopedic - Mihai CI...

Săptămâna Eminescu

Despre sfătuire

Despre iubire

Părintele Teofil Pârâianu- Gândiţi frumos!