Exterminările fizice ale generalilor români

La Aiud, au murit în chinuri groaznice, bătrîni, orbi, bolnavi de plămîni, anchilozaţi, bătuţi crunt, scuipaţi şi batjocoriţi, 21 de generali, lînga care precizăm telegrafic anul morţii. Comandanţi: Aurel Aldea – 1949, Constantin Anton – 1950, Constantin Antonie – 1952, Emanoel Barzotescu – 1951, Ion Carlaont – 1950, Dumitru Carlaont – 1952, Constantin Eftimiu – 1950, Nicolae Gheneraru – 1950, Iosif Iacobici – 1952, Gheorghe Koslinschi – 1950, Nicolae Macici – 1950, Gheorghe Macici – 1952, Socrate Mardari – 1954, Gabriel Negrei – 1951 (avea 83 de ani), Constantin Petrovicescu – 1949, Olimpia Stavrat – 1951, Gheorghe Stavrescu – 1951, Ion Sichitiu – 1952, Nicolae Stoenescu – 1951, Ion Topor – 1950, Alexandru Vatamanu – 1951.

La închisoarea de tristă amintire Sighet, au trecut în lumea umbrelor masacraţi în urma unor schingiuiri prelungite 17 generali şi un contraamiral: Henri Cihoski – 1950, Grigore Georgescu – 1952, Alexandru Glatz – 1953, Gheorghe Marinescu – 1952, Nicolae Marinescu – 1953, Nicolae Pais – 1952, Alexandru Popovici – 1953 (96 de ani), Epure Popovici – 1953, Cehan Racovita – 1954, Mihail Racovita – 1954, Radu Rosculet – 1952, Nicolae Samsonovici – 1950, Nicolae Tataranu – 1952, Alexandru Tatarascu – 1951, Gheorghe Vasiliu – 1954, Aurel Vlad, Anton Zwiedinek – 1953.

La Jilava, au murit în chinuri cumplite sau au fost executaţi şi îngropaţi în locuri neştiute un mareşal şi 11 generali: Ion Antonescu – 1946, Radu Baldescu – 1953, Sergiu Enulescu – 1949, Constantin Iordachescu – 1950, Gheorghe Iliescu – 1957, Ion Mihailescu – 1949, Ion Negulescu – 1949, Radu Rosetti – 1949, Constantin Teodorescu – 1950, Dumitru Teodorescu – 1957, Constantin Piky Vasiliu – 1946, Mihail Voicu – 1958.

La închisoarea Văcăreşti, delirul masacrării s-a abătut asupra unui grup de nouă generali: Ioan Arbore – 1954, Nicolae Ciuperca – 1950, Constantin Constantin – 1948, Grigore Cornicioiu – 1952, Constantin Ilasievici – 1955, Radu Korne – 1949, Vasile Mainescu – 1953, Ioan Mihailescu – 1957, Gheorghe Rozin – 1961.

Lîngă digurile lagărelor de exterminare de la Canalul Morţii, au avut parte de o moarte cumplită şase generali: Gheorghe Giosan – 1953, Ioan Ilcusu – 1953, Alexandru Nicolici – 1953, Emil Palangeanu – 1953, Nicolae Stoenescu – 1959, Constantin Voiculescu – 1953.

La închisoarea Făgăraş, au fost masacraţi cinci generali: Emanoil Leoveanu – 1959, Gheorghe Stefan Liteanu – 1959, Gheorghe Lintes – 1955, Ion Popescu – 1954, Vasile Zorzor – 1952.

În beciurile fără ferestre de la Rîmnicul-Sărat, au murit orbi, infometaţi şi bolnavi de tuberculoză trei gene­rali: Gheorghe Dobre – 1959, Gheorghe Jienescu – 1953, Constantin Pantazi – 1958.

La închisoarea Piteşti, au fost exterminaţi doi gene­rali: Mihail Kiriacescu – 1960, Constantin Trestioreanu – 1957.

Enumăr o serie de temniţe în care au murit cîte un singur general: Botoşani - Ion Petrovan (1963); Galaţi - Petre Vasilescu (1959); Gherla - Vasile Pascu (1960); Tg. Ocna - Constantin Tobescu (1951); Ocnele Mari - Arthur Popescu (1952); Dej - Traian Teodorescu (1951).

Fountain Gardens, Tauranga, New Zealand

Cojiberonul

Artă tradiţională de Virginia Linul

Sursa foto: pagina de facebook a Cristinei Lazăr

Le Moulin du Roc (France)

Butchart Gardens (Canada)

a group of floral display gardens in Brentwood Bay, British Columbia, Canada

Photo Credit: http://interestingplac.es/

Netherlands Giethoorn Village

Transportation is only by bikes and canoes. Fairy-tale village.  
Photo Credit: http://interestingplac.es/

Margareta Paslaru "Tunelul" (1965)

Margareta Paslaru alaturi de Ion Dichiseanu si Valentina Malyavina în filmul "Tunelul" (1965), unde Margareta a primit diploma de debut in cinematografie la al III-lea Festival al filmului ''Pelicanul de Aur''- Mamaia (1966). Regia: Francisc Munteanu. Muzica: George Grigoriu. În studiourile Mosfilm s-au filmat o parte din coproductie.

Ziua limbii române

Limba română are virtuţi complete, adică poate fi vehicol a tot ce se întâmplă spiritual în om. E foarte greu de mânuit. Prin ea poţi deveni vultur sau cântăreţ de strană. Limba română are toate premisele valorice pentru a deveni o limbă universală, dar nu ştiu dacă e posibil acest marş istoric. Dacă am fi fost un popor cuceritor... Noi, românii, nu punctăm universalitatea nicăieri. Şi asta ne face sceptici. Ceea ce ne lipseşte este îndrăzneala. (Petre Ţuţea)

O campanie minunată de promovare a valorilor realizată de revista INCOME- "VIITORUL SUNĂ RO"

Recomand cu caldură tuturor românilor să citească această serie de articole publicate de revista INCOME, care prezintă poveştile de succes ale românilor plecaţi peste hotare care s-au întors în ţară şi demonstrează zi de zi că şi aici se poate trăi frumos şi mai ales autentic. Găsiţi articolele aici: http://www.incomemagazine.ro/rubrici/273/actualitate/ei-au-ales-romania/

Felicit revista INCOME pentru această excelentă iniţiativă editorială!

Luptele de idei şi spiritul de gaşcă

Caracterul obştesc al luptelor din viaţa publică a românilor e că în mare parte nu sînt lupte de idei, ci de persoane, că cei mai mulţi, în deplină necunoştinţă de ceea ce combat, dau într-un principiu oarecare c-o orbire şi c-un curaj demn de-o cauză mai bună, condamnă ceea ce nu cunosc, batjocoresc ceea ce nu vor să cerceteze, trezindu-se prea tîrziu c-au fost induşi în eroare de ambiţiile vreunei gaşte şi că a lovit într-o ţintă pe care ar fi respectat-o dacă şi-ar fi dat osteneala de-a o privi mai de aproape.

Dacă un om e la noi într-adevăr atît de nefericit să profeseze o serie de idei, nu o listă de persoane, e în pericol de-a-şi vedea ideile întoarse şi răsucite de adversarii lui, pretinşi politici, după placul acestora, va vedea trăgîndu-se din ele concluzii nemaiauzite, cari lui nici prin minte i-au trecut vreodată, şi în fine se va vedea citat înaintea opiniei publice după şoapte, după calomnii acreditate prin repetarea papagalicească din partea celor uşori, nu însă în virtutea unor enunţări sau fapte determinate, cari pentru toată lumea rămîn aceleaşi. Căci în aceste discuţii nu e cestiunea de-a afla adevărul, ci din contra de-a acredita un neadevăr, nu de logică, ci de eristică; cestiunea e de a taxa pe adversar de ceea ce vrei să-l taxezi, potrivească-se epitetul sau nu. Aparenţa ţine locul adevărului, înduplecarea locul convingerii.

Unei asemenea maniere de-a vedea avem noi a mulţumi titlul de reacţionari.
În zădar am protesta, în zădar am cere să ni se probeze o singură tendenţă reacţionară în înţelesul adevărat al cuvîntului, adecă tendenţa de-a ne-ntoarce la teocraţia şi feudalismul evului mediu, în zădar am dovedi că nici prin vis nu ne-a trecut de-a fi ceea ce ni se impută că voim a fi şi că faptele noastre toate sînt contrarie acelei aserţiuni gratuite, adversarii noştri, dacă n-au minte, au cel puţin o gură, o gură ce pare a-şi fi arogat pe seamă-şi atribuţiunile tuturor celorlalte calităţi intelectuale pe care natura obicinuieşte a le dărui oamenilor. Dacă nu voieşti să crezi fără a cerceta, dacă nu juri că frazele apocaliptice, plivite din discursurile revoluţiilor franceze, sînt adevăruri absolute, nu meriţi a şedea alături cu unicii naţionalişti, unicii români, unicii patrioţi, cari se bucură de privilegiul de-a fi monopolizat pe seama lor toate ideile mari şi frumoase. Ei singuri au dreptul de-a face paradă cu patriotismul lor, căci dacă n-ar face atîta măcar, ar şti sau ar putea să facă altceva mai folositor? Domnia absurdă a frazei a mers atît de departe încît ei înşii şi-au deschis ochii şi merg pe calea pe care odinioară o numeau reacţionară.

Ziarele roşii scriu de ex[emplu] contra evreilor. Oare se poate o dezminţire mai flagrantă a libertăţii, egalităţii, fraternităţii etc.? Desigur că nu. Cu toate astea campionii acelor idei a devenit reacţionari şi combat în acest caz cu înverşunare principiile acelea cari, după evangelia Revoluţiei franceze, sînt mîntuirea popoarelor şi culmea tuturor fericirilor.

Cum se-ntîmplă dar că ceea ce ieri în toate cazurile era bun, mare, frumos şi folositor, aşa deodată să devie periculos? Iată dar că, în acest caz, reţeta Revoluţiei franceze s-au dovedit rea, ca şi în alte multe ocaziuni, că ideea statului concret a învins frazele; pericolele imediate ce ameninţă în mod invederat ţara au trebuit să le demonstre pînă şi roşilor că ideile politice cată să fie un rezultat al unei stări de lucruri, nu viceversa.
Deosebirea între noi şi liberali este că liberalii iau în sens absolut ideile citite şi nerumegate din autori străini, pe cînd pentru noi adevărurile sociale, economice, juridice nu sînt decît adevăruri istorice.

Nu sîntem dar contra nici unei libertăţi, oricare ar fi aceea, întrucît ea e compatibilă cu existenţa statului nostru ca stat naţional-românesc şi întrucît s-adaptează în mod natural cu progresele reale făcute de noi pînă acuma. Numai pe terenul acesta găsim că o discuţie e cu putinţă. Cine susţine însă ca absolute şi neînlăturabile principii a căror aplicare ar fi echivalentă cu sacrificarea unui interes naţional, acela nu poate fi omul nostru.

Aşteptăm dar ca, pe multe terenuri ale vieţii publice, spiritele oneste, de orice opinii s-ar fi ţinut pîn-acuma, să simtă nevoia unei reacţiuni sănătoase şi conforme cu trebuinţele actuale ale ţării, aşa că reacţionar va fi un titlu de merit chiar pentru mulţi din aceia cari pînă astăzi dădeau acestui cuvînt senzul reînvierii privilegiilor şi feudalităţii. Reacţiunea noastră se intemeiază pe convingerea că ţara nu mai poate merge cu această organizare laxă, favorabilă naturilor catilinare şi reputaţiilor uzurpate, fără de pericolul de-a înceta să fie ţară românească, pe convingerea în fine că statul e asemenea un produs al naturei, care are legile organice după care trăieşte şi că, dacă se introduce o legislaţie artificială în locul celei care s-ar fi potrivit şi ar fi rezultat din stadiul organic al lui, arbitrariul unei asemenea substituţiuni se traduce în crize acute, ce pot pune capăt esistenţei noastre chiar.

AUTOR: Mihai Eminescu

Sursa: http://www.certitudinea.ro/articole/editorial/view/luptele-de-idei-si-spiritul-de-gasca

Mihai Eminescu- Scrisoarea a III-a- Fragment

2012 / 2013 Aston University Mentor of the Year Award - Denisa Dumitraşcu

Despre neamul românesc

Despre foamea omului contemporan

Photo Credit: http://www.facebook.com/romanicelebri

Despre frumuseţea timpului care trece

"In ce consta farmecul trecerii? Sa prinzi o clipa magica, care sa te marcheze, sa-ti staruie in amintire, sa cauti sa te agati de ea. Asta face tot timpul! Frumusetea trecerii cred ca sta in a savura clipa. Cei care rateaza in a sesiza frumusetea trecerii se recruteaza in primul rand dintre cei care acopera o coaja de banalitate, de rutina. Cum spunea Walt Whitman, in "Fire de iarba": fiecare centimetru patrat este acoperit de o minune, dar trebuie sa o vezi, sa te apleci asupra ei, sa nu lasi sa se astearna rutina, banalitatea peste aceste minuni.” (Acad. Solomon Marcus)

Curaj România!

Photo Credit: facebook.com/curajromania

Multe felicitări pentru Cătă! Medalie de argint la sol-JO, Londra 2012

Photo Credit: http://cosr.ro/

Ionuţ Budişteanu - Vârfurile Noii Generaţii

Daphne Koller: What we're learning from online education

Despre adevărata prietenie

Photo Credit: http://www.facebook.com/romanicelebri

Date biografice ANGHEL RUGINĂ- Prof. Emeritus de Economie Politică şi Finanţe Northeastern University, Boston, Mass. USA

S-a născut la 24 mai 1913, în satul Vizureşti, comuna Nicoreşti, judeţul Tecuci.

A urmat Şcoala Comercială Elementară din Tecuci.

A absolvit Şcoala Comercială Superioară din Galaţi, în 1932. Licenţiat al Academiei Comerciale din Bucureşti, în 1936.

A urmat Şcoala Militară de Ofiţeri de Cavalerie în Rezervă de la Târgovişte. În 1938 a intrat la Banca Naţională a României, prin concurs, fiind repartizat la Serviciul Relaţiilor cu Străinătatea, Controlul Importului.

A luat parte la Campania din Răsărit pentru eliberarea Basarabiei. Rănit în lupte, aproape de Chişinău, a fost internat la Spitalul 303 de la Cotroceni, în Bucureşti.

În 1942 îşi trece primul doctorat la Academia Comercială cu prof. Victor Slăvescu, având ca subiect: Viaţa şi opera economică a lui Dionisie Pop Marţian (1829—1865).

În acelaşi an Consiliul Băncii Naţionale decide să-l trimită pentru studii de specialitate la Universitatea din Berlin, Germania.

Din cauza războiului este nevoit să se retragă la Universitatea din Freiburg i.Br., unde lucrează cu celebrul economist german prof. Walter Eucken şi îşi susţine în 1947 un al doilea doctorat în economie şi finanţe, cu subiectul „Geldtypen und Geldordnungen. Fundamente für eine Allgemeine Geld — und Wirtschaftstheorie”, care s-a publicat în 1949. Pe baza acestei cărţi, a fost invitat să ţină prelegeri la Universitatea din Portland, Oregon, USA, unde a funcţionat între 1950—1952.

În 1953 a făcut cercetări ştiinţifice la Library of Congress, US Treasury Department, International Monetary

Fund şi World Bank.

În 1954 a fost invitat să ţină prelegeri la Niagara University, New York, unde a stat până în 1958.

În 1958 se căsătoreşte cu d-na Aurelia Pantea, originară din Sibiu. Se mută la Northeastern University din Boston, unde rămâne până în 1986, cînd iese la pensie.

În 1965 este numit preşedinte al Comisiei de Experţi Economici pentru statul Massachusetts, post pe care îl de-ţine până în 1970, în afară de cursurile ţinute la Universitate.

În 1988 iniţiază înfiinţarea unei „International Society for Intercommunication of New Ideas” (ISINI), care a ţinut până acum două congrese mondiale, unul la Universitatea Sorbonne în Paris, Franţa, în 1990, şi al doilea congres la Universitatea din Atena, Grecia, în 1992. ISINI are reprezentanţi în 35 de ţări. Este ales preşedinte al Societăţii.

În 1992 apar numerele 1 şi 2 din „International Journal of New Ideas”, unde îndeplineşte funcţia de redactor-şef.

În 1990 este ales membru de onoare al Academiei Române.

În 1992 i se acordă titlul „Doctor Honoris Causa”, de către Academia de Studii Economice din Bucureşti şi Universitatea din Iaşi.

A publicat peste 50 de lucrări în limba engleză, franceză şi germană.

Este membru în mai multe asociaţii internaţionale: American Economic Association, Association for Social Economics, History of Economics Society, Canadian Economic Association, British Royal Economic Society.

Photo Credit: http://www.art-emis.ro/

Sursa: Anghel Rugină, Principia Oeconomica, Editura Academiei Române, Bucureşti, 1993

Despre experţii economici

"Se crede că forţa experţilor economici constă în faptul că ei fac uz cu abilitate de ecuaţii matematice şi recurg la ajutorul computerelor. De fapt, însă oricît de multe ecuaţii matematice şi econometrice ar fi folosite, computerele nu pot să surprindă decît instantanee fragmentare (şi statice) ale tabloului situaţiei economice." (Anghel Rugina, Principia Oeconomica)

Multe, multe felicitari pt Sandra! Medalie de AUR la sarituri-JO, Londra, 2012

Photo Credit: http://www.cosr.ro/