Personal: În sfârşit concediu

Am plecat în concediul "oficial". Un concediu pe care îl aştept de mult timp. Ne vedem / auzim / vorbim dupa 1 septembrie.

The Next Mozart? 6-Year Old Piano Prodigy Wows All

6-year old Emily Bear has wowed audiences from the White House to her own house. Playing the piano since age 3, Emily also composes her own music.

Jurnal de expat în Austria

Pentru că tot am pus o postare mai devreme referitoare la Suedia, vă invit acum să parcurgeti blogul unui jurnalist român ajuns co-manager la Sportalm Vital Hotel din Westendorf - Kitzbühel, Tirol, Austria. Puteţi citi blogul său aici.

Din nou despre candidaţi şi angajări

Scriam zilele trecute despre neseriozitatea unora dintre candidaţii care nu se prezintă la interviu. Astăzi m-am gândit să vă dau link înspre blogul unui manager grec din România care vorbeşte despre acelaşi lucru. La el persoanele s-au prezentat la interviu, dar veţi vedea ce fel de persoane. Puteţi citi întreaga postare aici.
P.S: Mulţumesc pentru link Flory.

De ce iubesc Suedia

De ceva timp analizez diverse modele economice, socio-culturale, politice din întreaga lume. O ţară care mi-a atras atenţia a fost Suedia. Voi încerca să o zugrăvesc în câteva cuvinte şi să explic de ce iubesc această ţară şi o consider un real model. O să încep cu un cuvânt suedez care continuă să sfideze traducerea, dar care a ajuns să definească filosofia vieţii suedezilor - LAGOM - adică în traducere liberă moderaţie. Un cuvânt de reală importanţă aş spune eu, un popor educat, care a ştiut să realizeze o puternică transformare şi să se îndrepte înspre succes. Un alt aspect important -siguranţa socială, de la naştere şi până la moarte, un sistem bine pus la punct care asigură o viaţă liniştită oricărui suedez. Apoi miracolul industrial, transformarea Suediei dintr-o ţară cu economie rurală săracă într-o naţiune industrială de frunte. Din punct de vedere cultural Suedia ocupă de asemenea un loc central în Europa. Şi nu în ultimul rând celebrul model suedez la care voiam să fac referire: colaborarea excelentă dintre patroni, angajaţi, stat şi confederaţiile sindicale. La locul de muncă armonia este prezentă: stilul de conducere suedez este admirat peste tot în lume; organizaţiile sunt mai mult simple decât ierarhice; directorii au birouri simple şi răspund la telefon ei înşişi şi se ascund rar în spatele uşilor închise.
Aceasta este Suedia descrisă foarte pe scurt, o ţară de la care avem multe de învăţat .

Richard Clayderman- sublim

Anunţ de angajare made in USA

Eduard ne arată pe blogul său un anunţ de angajare din SUA. Un anunţ care nu prea seamană într-adevăr cu clasicele anunţuri de pe plaiurile mioritice, ci conţine elemente de marketing, de PR, e construit să atragă. Este un anunţ care te face să îl parcurgi cu interes.

Sugestii constituţionale

De mult timp îmi propun să scriu o postare privitoare la probleme şi sugestii constituţionale. Aducându-mi aminte de o materie pe care am studiat-o în facultate, dreptul constituţional, mi-a venit în minte şi această idee de postare. Sper să fie binevenită, mai ales în contextul tuturor acestor frămaântări politico-sociale.
În mintea mea sălăsluieşte o întrebare la care încerc să ofer un răspuns în cele ce urmează:

Ce prevederi ar trebui să conţină Constituţia României pentru a asigura binele comun, bunăstarea, prosperitatea tuturor cetăţenilor, precum şi respectarea demnităţii uma­ne ?

În opinia mea, pe baza cercetării unor importante tratate de economie, este necesar să fie incluse în Constituţie, următoarele prevederi:

1. Se interzice cu desăvârşire orice intervenţie a statului în procesele economice. Statul ga­ran­­­­­­tează economia liberă de piaţă .

Argument

- Constituţia Argentinei de la sfârşitul secolului al XIX – lea conţinea o asemenea pre­ve­dere. Până în anul 1945, Argentina se situa între primele 7 state cele mai bogate ale lumii. Venirea la putere a regimului socialist şi fascist a lui Juan Peron, a dus la abroga­rea constituţiei, dând frâu liber intervenţionismului statului în economie. Ca urma­re şi astăzi, Argentina are o criză puternică. Să menţionăm că în perioada 1885 – 1945, Argentina optase pentru econo­mia de piaţă liberă.

- Rolul statului trebuie să se restrângă doar la asigurarea acestui tip de ordine socială, a securi­tăţii publice, a competiţiei totale pe piaţă şi a protecţiei mediului.

2. Bugetele publice naţional, regionale şi locale vor fi obligatoriu echilibrate. Se interzic defi­citele bugetare, precum şi finanţarea investiţiilor din deficit bugetar.

Argument

- Astfel, se evită împovărarea generaţiilor viitoare şi constituie o prevedere comple­men­tară celei anterioare. Consider că acest lucru este evident pentru orice om, care este un bun gospodar. De ce să facă excepţie cei care ne conduc ?

- Orice entitate economică (individul, intreprinderea, statul) trebuie să se supună unei legi eco­no­mice fundamentale, aceea a echi­librului economic.

3. Stabilitatea monetară (implicit şi stabilitatea preţurilor) constituie un drept funda­mental al omului, indispensabil unei societăţi cu adevărat libere.

Argument

- Inflaţia nu cade din ceruri, ea nu este o calamitate naturală sau o boală care se răspân­deşte pre­cum ciuma. De obicei, inflaţia se defineşte ca fiind o creştere a preţurilor. Se ignoră cauza inflaţiei, care este creşterea ofertei de bani pe piaţă.

- Trebuie remarcat, că inflaţia este o măsură politică deliberată, iniţiată de persoane care recurg la ea (cei care guvernează), deoarece o consideră o alternativă mai puţin rea decât şomajul.

- Adevărul este că pe termen lung, inflaţia nu vindecă şomajul ! Românii cunosc foarte bine acest adevăr !

- Inflaţia fiind o măsură politică, poate fi schimbată ! Nu există nici un motiv să ne închinăm în faţa inflaţiei ! Va trebui să se echilibreze bugetul guvernului !

- Guvernul trebuie să abandoneze politicile inflaţioniste !

- Cea mai critică problemă politică pentru întreaga lume, este inflaţia. La inflaţie s-a recurs datorită celei mai vechi şi mai persistente erori, aceea de a confunda banii cu bogăţia.

- Inflaţia descurajează economisirea şi chibzuinţa, încurajează cheltuielile, jocurile de noroc, risipa, favorizează şi creează germenii comunismului şi ai fascismului, îi face pe oameni să ceară tot mai mult un control total.

4. Moneda naţională este LEUL şi va fi o monedă sănătoasă, acoperită în aur, argint şi pro­du­­se naţionale standardizate. Paritatea oficială va fi : 1 LEU = 0,0625 grame aur la o fineţe de 900 / 1000.

Argument

- Aceasta este unica modalitate de a împiedica inflaţia! Acesta este adevăratul leu greu !

- Să remarcăm că inflaţia reprezintă o schimbare în lungime a instrumentului de măsu­ră al banilor. Atunci când a fost eliminat standardul de măsurare al banilor (etalonul-aur), a început dezastrul în lume.

- O monedă sănătoasă, acoperită în aur, argint şi produse naţionale standardizate, serveşte drept parametru natural, adică ea este centrul axei care guvernează automat economia naţională.

- Dacă acest parametru natural este fictiv, abstract (el reprezintă un simbol nominal, adică 1 LEU = 1 LEU), atunci economia naţională nu poate funcţiona normal.

- Cauza principală a răului social – instabilitatea economică, financiară, şomajul şi infla­ţia – este determinată de utilizarea masivă a banilor de hârtie şi de credit mone­ti­zat (nea­co­perit).

- Utilizarea unei monede naţionale acoperite, nu mai poate fi manipulată de către cei care guvernează ţara şi astfel se închide supapa principală de corupţie.

- Dacă în universul fizic, elementele stabile şi materialele cu care lucăm pe pământ, au toate un centru de greutate, o axă stabilă sau un parametru natural (şi de aceea legile natu­rale se repetă cu abateri minime), în universul economic – funcţia de parametru natural o exercită moneda acoperită (în aur, argint, produse naţionale standardizate), care este o constantă.

What makes brands great?

In a global economy subject to changinng market dynamics and height-ended competition, the role of brands has never been greater. They serve as route map for purchasing behaviour and when managed properly, generally accrue significant value to their owners. But how do you evaluate a brand and evaluate what makes it special?

For years, most brands owners relied on marketing-oriented measures such as awareness and esteem. Today they use more innovative and financially driven techniques to better quantify the value that brand represent.

These new techniques draw from a mix of traditional business valuation models and economic tools that measure brand performancein terms of monetary quantification, historicalbenchmarking, com­pe­titive assessment and return-on-investment anlyses. This has enabled companies to evaluate their brands more rigorously and to establish criteria with which to govern their development in the future.

But what is the right answer for evaluating brand performance? Some would argue that finan­cial models in isolation are unreliable, given fluctuations in corporate profitability. Some would contend that marketing measures alone are unsuited to the realities of today’s management needs. Others would argue that no single methodology is credible enough to encompass all the dimensions and complexities of a full evaluation of a brand. These different point of view mean that today there is a proliferation of measurement approaches that atttempt to bridge the traditionally separate consi­dera­tions of finance and marketing needed to provide a more holistic view of brand performance.

What great brands share

There are five qualities that leading brands share.

Three principal attributes...

1. A compelling idea. Behind every brand is a compelling idea, which captures customers’attention and loyalty by filling an unmet or unsatisfied need.
2. A resolute core purpose and supporting values. These remains in place even though the business strategy and tactics have to be regularly revised to address and take advantage of the circumstances of a changing and in detail often largely unanticipated, world and business environment.

From the 7 series to the Mini, the BMW brand stands for „the ultimate driving machine”. The target audience for each BMW model differs and the communictions about them project different expectations, but the core purpose remain the same: to deliver an outstanding experience through superior car performance. The Mini represented an opportunity to sell a new market segment and to introduce people to the BMW experience. The company set out to accomplish this by marrying the values and aspirations of a younger, hipper demographic to the experience promised by owning a Mini. The imagery, typography and tone of the communications identify who is a „Mini” kind of person. This strategy illustrates an opportunity capturated by connecting with a wider market without eroding the core purpose and positioning of the parent company.

3. A central organisational principle. The brand position, purpose and values are employed as management levers to guide decision-making. This becomes so ingrained in leading organisations that they consciously ask themselves, „How will this decision impact upon the brand?”According to Shelly Lazarus, chairman of „Ogilvy and Mather”, „Once the enterprise understands what the brand is all about, it gives direction to the whole enterprise. You know what products you’re supposed to make and not to make. You know how you’re supposed to answer your telephone. You know how you’re going to package things. It gives a set of principles to an entire enterprise.”

...and two characteristics

1. Most leading brands are American. Of the 20 leading brands, 15 are American. Does this mean that altough a leding brand can originate from anywhere, the United States is better at the practice of branding than other countries? Its dominance of the list of leading brands may be attributed to the nature of American society. Its entrepreneurial culturerecognises and rewards those succesful in business, and encourages risk-taking and the kind of innovation that produces the big idea from which a leading brand may develop. In effect, the United States has an established and natural incubator for business innovation rooted in the core purpose and values of the country.

There is also the fact that Americans are credited if not with inventing the practice of branding, certainly with embracingit is a management discipline. The rise of consumer-product brands in the United States after the second world war was simultaneously a response to prosperous times and a signal to consumers to spend because times were indeed better. Goods were plentiful, and choice, in the form of brands, was apparent on shelves across the country.

Brands and branding practices within the United States became more sophisticated through product and the line extensions, corporate identity programmes and pitched advertising wars that were waged throughout the 50 states and the world.

If differentiation is the goal, brannding is the process. And if a brand is a major source of value, it requires investment and dedicated management. This is precisely what the mostly American firms that own the leading brands do: they nurture the brand, grow its value and evaluate its performance like any other holding.

2 Most leading brands are commodities. Coca-Cola, Pepsi and Star-bucks products and services are easily substituted; BMW, Toyota and Harley-Davidson face plenty of competition; and there are many cellular phone alternatives to Nokia. Brands are about choice, and these brands have to com­pete in a crowded and noisy space. They have therefore had to continually search out what makes them special to so many people and how they can continue to innovate and meet these people’s needs.

What makes brands great

Leading brands have three attributes and two common characteristics as described above.

1. Consistency in delivering on their promise.
2. Superior products and processes.
3. Distinctive positioning and customer experience.
4. Alignment of internal and external commitment to the brand.
5. An ability to stay relevant.

Anyone with responsibility for building a brand needs to be creative, intelligent, innovative, venturesome, nurturing, disciplined and service-focused.

References:

Brands and branding,[ 2003], The Economist

Pringle, Hamish and Gordon, William [2003], Brand Manners, London, John Wiley & Sons, LTD.

Neseriozitatea candidaţilor

Astăzi am citit pe blogul lui Cristi Manafu o postare interesantă şi un subiect foarte actual din lumea hr-ului: neseriozitatea candidaţilor. Este un subiect despre care am scris şi eu câte ceva în urmă cu câtva timp. Numărul candidaţilor ţepari pare să crească. În opinia mea nu avem încă un public educat din acest punct de vedere. Este un element de minimă politeţe să anunţi că ai renunţat la a mai veni la un interviu. E o dovadă de respect pentru celălalt care ţi-a acord o parte din timpul său. Ideea cu baza de date care să cuprindă candidaţii ţepari a avut-o şi George Butunoiu. Mi se pare excelentă. Ne-ar ajuta mult în selectarea oamenilor potriviţi.
Deocamdată avem o piaţă a muncii generoasă şi oamenii îşi permit să aibă o astfel de atitudine. Dar lucrurile se pot schimba oricând.