"Cantaret
al elanurilor omenesti indreptate spre scrutarea universului si […] al
umanitatii ancorate in viata sociala […], Eminescu s-a aplecat cu
aceeasi cuprinzatoare intelegere si asupra vietii intime a omului. A
cântat sperantele, dorintele, modurile bucuriei omenesti de a se afirma
prin dragoste si comuniune cu viata naturii, dar si modurile – mult mai
numeroase in vremea sa – ale insatisfactiei
sufletesti a omului, exprimate prin sentimentul singuratatii, […], al
durerii de a nu fi inteles sau de a fi tradat in dragoste, afirmând […]
idealul unei vieti de onestitate si plinatate sufleteasca, de traire
sincera si pasionata a sentimentelor." (G. Munteanu, Prefata si note la
vol. M. Eminescu, "poezii", Bucuresti, Ed. Tineretului, 1966, p. 32.)
No comments:
Post a Comment