Dan Puric ne invata sa "iesim" din sonetul maestrului I.L. Caragiale "Contimpuranilor mei"... "Fără de graiuri gure şi ochi făr' de priviri, Făr' de mişcare forme, şi încă, vai! ce este Mai sec în astă lume şi mai nemernic, ţeste Făr' de gândiri şi inimi lipsite de simţiri! Aşane pomenirăm, dodată, fără veste, Trecând p-aci, prin jocul capricioasei firi. Bizar! Fiinţe fără fiinţă, trecem peste Pocitul visal unei smintite-nchipuiri În vreme de-njosire, în tină şi din tină, Ne căpătarăm locul l-a soarelui lumină; Zadarnic ne născurăm şi făr' să trebuim! Păsemne-aşa ne scrise pustia de ursită: Păcum ne fuse vremea meschină ş-umilită, Meschini şi mediocri să fim şi să murim! "
No comments:
Post a Comment